V-am păcălit! Mizez pe flerul de a traduce ironia, care face apel la memorie, mai precis la o reclamă din anii ’90 în care actorul Dem Rădulescu încheia astfel ceea ce s-a dovedit a fi doar o poveste de adormit copiii: ‘Dormi liniștit, FNI veghează!’. Acel fond de investiții a vegheat într-adevăr până la capăt interesele clienților, numai că, la fel ca eroii care se nasc stele și mor speranțe, la capăt nu era sfârșitul fără griji al vieții, ci falimentul.
La fel de bine veghează și astrele interesele noastre dacă lăsăm vigilența să adoarmă. Vara aceasta, astrele ne învață alfabetul comunicării cu energia cosmică. ABC-ul astral în 3 timpi și 3 mișcări. Iar alfabetul astral începe cu litera T. T de la careu în T. Căci acesta este aspectul pe care îl compun planetele ce tranzitează Racul cu cele aflate în alte două semne cardinale: Jupiter în Balanță și Pluto în Capricorn.
Tehnic, această influență se resimte pe toată durata tranzitului Soarelui prin Rac, de la solstițiul de vară (21 iulie, ora 7:24), până pe 22 iulie (când Soarele ajunge în Leu), dar și în săptămâna de dinaintea celei mai lungi zile din an (să zicem, din 15 iunie). În tot acest interval, Marte parcurge și el Racul (încă din 4 iunie, până pe 20 iulie), făcând careu cu Jupiter (25 iunie) și opoziție cu Pluto (pe 2 iulie). Soarele calcă pe urmele lui Marte și face aceleași aspecte pe 6 iulie (careul cu Pluto), respectiv pe 10 iulie (opoziția cu Pluto). Pentru a exista și un element agitator, Mercur mai lipsea din Rac, așa că nu întârzie să-și facă și el apariția între 21 iunie și 6 iulie. Mercur face conjuncție întâi cu Soarele (chiar de solstițiu, pe 21 iunie), apoi cu Marte (28 iunie), și fiind un imitator neîntrecut, face ce fac Soarele și Marte: careu cu Jupiter (27 iunie) și opoziție cu Pluto (30 iunie).
Vârful energetic al debutului verii este atins de Sânziene, pe 24 iunie când, alături de Soare, Mercur și Marte, în Rac vine și Luna, punând de Lună Nouă în Rac, în plin careu în T Marte – Jupiter – Pluto. Vârf de agresivitate! Cum facem față? Revenind la cei 3 timpi și 3 mișcări ai alfabetului astral, amintiți mai sus:
A. NU ACȚIONA SUB IMPULSUL EMOȚIILOR!
B. DACĂ NU-ȚI PLACE ȘI NU TE GÂNDEȘTI LA ALȚII, N-O SĂ-ȚI IASĂ!
C. UITĂ-TE LA CE TREBUIE SĂ RENUNȚI DACĂ VREI SĂ CONSTRUIEȘTI!
A. Toate planetele din Rac sunt conduse de Lună. Musafirul nepoftit al acestei zodii este, în perioada analizată, Marte, cel care ne și dă cele mai mari dureri și bătăi de cap, aflat aici în cea mai vlăguită poziție din tot zodiacul (cădere). Acțiunea, inițiativele și dorințele noastre (Marte) stau sub semnul emoțiilor, al reacțiilor și al dispozițiilor de moment (Luna). Suntem predispuși la a lua decizii prin care ne facem rău singuri! Acesta este, e de altă parte, cel mai favorabil culoar astral prin care să eliminăm din viața noatră acele acțiuni prin care ne sabotăm! Ies, așadar la rampă, atât masochiștii, cei dependenți de suferință, vinovăție, autoflagelare, cât și cei pregătiți să schimbe aceste tipare de viață.
O simplă reacție necontrolată poate isca o replică disproporționată între 21 iunie și 22 iulie, o enervare de moment poate genera o tornadă, o furtună într-un pahar cu apă poate declanșa valuri emoționale și descărcări electrice. Lacrimile sunt de mare folos terapeutic, prin ele având rol o detoxofiere de frici și stări negative reciclate de-a lungul timpului. Crizele de furie sunt și ele previzibile. Cel mai mult au de suferit însă cei ce se victimizează! Victimele nu mai sunt credibile și sunt deconspirate drept ceea ce sunt, vampiri de energie, fiind puse la punct sau la colț. 2 palme ca să-și revină, fizice sau energetice, nu le strică, la fel de util fiind și celebrul șut în fund.
Trezirea victimelor ne face pe fiecare în parte să privim motivele pentru care ne tot plângem, mai ales de vreo 2 ani încoace, ultima dată când Marte a fost tot în Rac. E și cazul și timpul să punem piatră de hotar unor suferințe de care tot noi suntem responsabili, pentru că le-am tolerat cu complicitate. Marte în Rac aproape urlă la noi: Degeaba te plângi! Fă ceva, nu mai fierbe în suc propriu, ieși de acolo, nu te mai bălăci!
B. Jupiter din Balanță ascultă de Venus, stăpâna acestei zodii. Șansa, norocul, soarta, împreună cu alte sinonime de care răspunde Jupiter se subordonează principiului plăcerii. Niciun pas către o schimbare dorită și benefică nu se poate face dacă motivația nu este din inimă, din bucurie și din pasiune. În niciun caz nu e sezonul de făcut schimbări ce au drept scop câștigul financiar sau fuga de rezolvarea unor probleme prin evitarea confruntării cu situația de care fugim.
Jupiter în Balanță îi demască pe egoiști, care își pierd privilegiile. Cei ce se implică în ceea ce fac cu dragoste, cu dăruire, cu altruism, cei ce sunt grijulii și responsabili cu cei din jurul lor au motive să deschidă brațele ca să primească daruri. Cei bine intenționați, care acționează pentru cauze nobile și împărtășeșc cu ceilalți ceea ce sunt, triumfă acum asupra mojiciei și a răutății, deși mai întâi au de dus ciocniri epice cu personaje întunecate care se străduiesc numai să lupte împotrivă, să demonteze, să distrugă ceea ce ridică alții.
Acolo unde este iubire, Dumnezeu pune protecție divină. Iubirea manifestată corect, fără agresivitate, fără a pune presiune, fără dorința de a-l schimba pe altul face acum minuni și întoarce pe calea luminii situații ce păreau lipsite de orice perspectivă. Dumnezeu pune mâna acolo unde îți pui tu toată inima!
C. Pluto stă în Capricorn sub comanda lui Saturn. Ca unul din focarele careului în T, Pluto ne amintește că nu poți înainta doar dacă vrei să acumulezi, să ai ceva mai mult sau mai bun decât înainte! Prima condiție a schimbării în bine este înțelepciunea de a renunța la ceea ce te ține pe loc! În această plină criză astrală, nu ne rămâne decât să renunțăm la beneficiile pe care ni le aduce suferința: la nevoia de a face pe eroii ca să primim apreciere, la orgoliul de a-i face pe alții dependenți de noi, la toate indeciziile care ne întrețin frica de a nu face schimbări. Orice început bun are la bază lepădarea de toxinele emoționale.
În tot acest proces, cea mai mare scuză este vinovăția, cu cele două direcții: autoînvinovățirea, respectiv vina aruncată asupra celorlalți. Cei masochiști dau vina pe ei, cei sadici îi trag la răspundere pe alții. Vinovăția este arma preferată a victimei! Victima zace în neputință, se plânge că nu reușește, că nu are ce să facă însă, de fapt, nu vrea! Dacă s-ar elibera de ceea ce o face să sufere, victima ar trebui să-și asume responsablitatea față de propriile decizii, să-i înfrunte pe ceilalți, să acționeze ferm, fără să mai dea înapoi. Dar așa, e mai simplu să-l lași pe altul să te chinuie.
Dar care este marele secret al victimei? Victimizarea este doar o strategie de a deține puterea și controlul! Victima are întotdeauna dreptul să-l pedepsească pe agresor. Cele mai mari victime sunt, de fapt, cei mai mari călăi! Cel ce te agresează, îți este, de fapt, dator, prin urmare tu îl controlezi pe el prin mijloace psihice și emoționale.
Renunțarea la victimizare este adevărata eliberare a acestei veri. Iertarea celor cărora le permitem să ne facă rău și detașarea totală de ei sunt dublate acum de mișcări în forță. Numai cei ce acționează decisiv și ferm împotriva celor ce le încalcă teritoriul, alegerile și spațiul privat cunosc acum libertatea prin asumarea pe deplin a puterii personale! Pentru a dezamorsa agresivitatea acestui careu în T, cei ce renunță la rolul de victime au de înțeles că renunță, de fapt, la rolul de călăi personali și ai altora!
Sursa foto: http://www.deviantart.com/tag/algalon
Multumim mult Valeriu.
RăspundețiȘtergereeste o lectie, multumim pentru atentionări!
Ștergeremulțam ! foarte fain ! mișto :) !
RăspundețiȘtergere