2011: previziuni numerologice, Antena 2 (video)

Postări populare de pe acest blog

9 semne că ești sau nu într-o relație karmică

Relațiile karmice aduc întotdeauna creștere prin suferință. Cei doi parteneri se întâlnesc pentru a arăta cu degetul unul către celălalt aspecte nerezolvate ale personalității sau pentru a testa limitele personale, inclusiv stima de sine. O relație karmică se materializează într-un moment de evoluție în care îți e imposibil să vezi singur la tine ceea ce te blochează. Atunci, atragi fie pe cineva care te oglindește, fie pe cineva care te provoacă să manifești, deci care scoate din tine, exact fricile tale cele mai adânci.
Cum identificăm o relație karmică și care sunt semnele unei relații care nu este karmică?
1. Relația karmică este bazată pe nevoi. Ai impresia că partenerul îți umple un gol. Într-o relație care nu este karmică, declarația de iubire sună așa: ‘Te iubesc tocmai pentru că nu am nevoie de tine!’.
2. Relația karmică apare într-un moment de suferință nevindecată sau într-un moment în care sufletul vrea să evadeze cu orice preț din realitate, să fugă din corpul său în corpul.…

Citiți mai multe

Horoscopul miracolelor! 40 de zile cu daruri cerești pentru zodii

De ce este important să respectăm ciclul sărbătorilor de peste an, indiferent dacă ele sunt de natură laică ori religioasă? Pentru a fi trăi în LEGEA RITMULUI. Crăciunul urmat de Anul Nou și Paștele sunt vârfurile trăirii în acord cu respirația Universului, în care ne lăsăm atât ca indivizi, cât și ca grup, naționalitate, specie. Mișcările astrelor sunt în deplină armonie cu energiile terestre care însuflețesc omul. Tot Cerul, cu ființele sale de Lumină (ierarhii cerești, arhangheli, îngeri, sfinți), dar și cu corpurile fizice purtătoare de vibrații (stele, planete, sateliți, asteroizi) care sunt ca niște valuri de energie ce ne poartă pe marea vieții pulsează la unison cu ceea ce se întâmplă cu noi și în noi. Precum în Cer, așa și pre Pământ.
Postul Paștelui scoate din noi un joc de lumini și umbre. Coborâm în bezna proprie și în bezna celorlalți, care ne înghite uneori cu totul, ca atunci când nu mai poți înota, îți intră apă în pe nas ori chiar ajungi cu capul la fund. Săptămâna mar…

Citiți mai multe

Cea mai mare greșeală în relații!

Dumnezeu este Iubire, iar noi suntem Iubire. Nimic mai adevărat. Însă iubirea nu înseamnă să fii doar bun, ci înseamnă să impui limite. A iubi nu înseamnă a te lăsa călcat în picioare. În momentul în care spațiul personal încetează să mai existe și voința este anulată, deja vorbim despre încălcarea dreptului la libertatea personală.
Dacă te lași invadat în numele iubirii și le permiți celorlalți să te vampirizeze, ai alunecat, fără să-ți da seama, într-un joc de roluri: ai devenit victimă! Când lași un agresor să-și facă de cap, nu te aperi și nu iei măsuri, dovedești că nu te iubești pe tine! Ori dacă iubirea nu pleacă de la iubirea de sine, ea este greșit înțeleasă. A-l iubi pe altul, deci a-i permite să fie cum vrea el, nu trebuie să conducă la renunțare de sine sau la sacrificiu. Bunătatea și toleranța manifestate față de altcineva se opresc acolo unde accepți să-ți faci rău singur neluând atitudine. A da șansă după șansă conduce doar la pierdere de suflet și uzură nervoasă.
A vedea…

Citiți mai multe

Valeriu Pănoiu

Faceți căutări pe acest blog