Relațiile karmice aduc întotdeauna creștere prin suferință. Cei doi parteneri se întâlnesc pentru a arăta cu degetul unul către celălalt aspecte nerezolvate ale personalității sau pentru a testa limitele personale, inclusiv stima de sine. O relație karmică se materializează într-un moment de evoluție în care îți e imposibil să vezi singur la tine ceea ce te blochează. Atunci, atragi fie pe cineva care te oglindește, fie pe cineva care te provoacă să manifești, deci care scoate din tine, exact fricile tale cele mai adânci.
Cum identificăm o relație karmică și care sunt semnele unei relații care nu este karmică?
1. Relația karmică este bazată pe nevoi. Ai impresia că partenerul îți umple un gol. Într-o relație care nu este karmică, declarația de iubire sună așa: ‘Te iubesc tocmai pentru că nu am nevoie de tine!’.
2. Relația karmică apare într-un moment de suferință nevindecată sau într-un moment în care sufletul vrea să evadeze cu orice preț din realitate, să fugă din corpul său în corpul... altcuiva. Relația karmică apare ca să înlocuiască un partener cu altul, care, la început numai, se dovedește a fi paliativ. O relație care nu este karmică apare întotdeauna când ambii parteneri au conturile reglate definitiv cu partenerul anterior, nu au niciun alt interes ori angajament relațional, au închis cercul iluziei că ultima relație mai poate fi reluată. Ei nu evadează unul într-altul ca să scape de ceva ce nu mai pot să suporte și nici nu caută alinare și confort. Pentru ca relația să nu fie karmică, sincronizarea celor doi trebuie să fie perfectă.
