Privesc un punct în spațiu, undeva departe, care se apropie. E Pământul, mult prea îngăduitor cu oamenii. În răbdarea lui cu noi, se încăpățânează să se rotească în jurul unui Soare care doar privește, fără să intervină. În jurul lui, gravitează alte planete care își reflectă chipul pe luciul celor 12 zodii, ca în tot atâtea oglinzi, din care undele se izbesc și se sparg în săgeți care cad din cer pe planeta noastră, nimerindu-l pe fiecare în punctul cel mai sensibil. Și nu sunt săgețile lui Cupidon...
Planetele din zodiile mutabile își încordează arcul. Neptun din Pești se uită la retrogradarea lui Jupiter din Fecioară, formând capetele arcului. Coarda se întinde în Săgetător, unde Saturn, tot retrograd, îl așteaptă cuminte pe Marte lângă el. Marte încearcă o fentă, retrogradând și el din 17 aprilie. Săgeata stă încordată și se lasă dusă, ascuțită în vârf ca briciul frizerului, din mijlocul acestui careu în T în capătul neocupat al crucii mutabile. Lovitură din plin pentru Gemeni, mai precis pentru domeniul din hartă unde fiecare dintre noi avem Gemenii. Concursul de tir se încheie cam pe 13 iunie, când Neptun devine el retrograd, după ce, între timp, Jupiter de vizavi de el își va relua la rândul său el mersul direct.
Două luni de dinamică astrală în care ni se testează limitele. Planetele (Neptun, Jupiter, Saturn și Marte) aflate în zodii mutabile au ieșit la vânătoare și ne tăbăcesc pielea, în locul în care ne-au crescut excese. Fiecare dintre noi și-a desăvârșit o lipsă de măsură numai bună de tocit. Unii sunt exagerat de lacomi, de agresivi sau de furioși, în timp ce alții se victimizează prea mult.
Acupunctura astrală înțeapă unde are fiecare nevoie de un echilibru pe care l-a neglijat. Și sunt două căi prin care se vindecă excesele: ori prin experimentare până la epuizare, ori prin frustrare până la indiferență. Efectul este același: starea de lehamite. Prima cale este a renunțării la un viciu: fumătorul care, pentru a se lăsa de tutun, sudează țigările până leșină și își provoacă o stare de greață în urma căreia nu mai suportă vreo țigară între buze. A doua cale este a răbdării: a celui ce așteaptă, dă credit celuilalt, se roagă, crede, până în momentul în care, chiar dacă primește ceea ce a solicitat și a visat de atâta timp, nu-l mai interesează.

