(Video) Horoscop 19-26 august 2017 la ''360 de grade'', B1TV


Înregistrarea emisiunii ''360 de grade'' din 19 august 2017, cu Alina Bădic, B1TV.

Subiectul: Horoscop 19-26 august, zodie cu zodie

Eclipsă de Soare pe Lună Nouă în Leu, 21 august. Evenimente de destin. Începuturi durabile și așezări spectaculoase. Situații imposibile rezolvate în mod neașteptat, susținute de trigonul Soare-Uranus.

Stabilitate și claritate asigurate de trigonul Marte-Saturn. Rezultate în funcție de efortul depus. Muncă răsplătită. Cuadratură Venus-Uranus: evenimente relaționale care îi lasă pe mulți cu gura căscată. 

Mercur retrograd în Fecioară. Corectarea unor drumuri greșite. Întoarcerea unor situații și relații pe calea cea mai favorabilă.

Horoscop Berbec
Horoscop Taur
Horoscop Gemeni
Horoscop Rac
Horoscop Leu
Horoscop Fecioară
Horoscop Balanță
Horoscop Scorpion
Horoscop Săgetător
Horoscop Capricorn
Horoscop Vărsător
Horoscop Pești

Mitul ‘Stăm împreună pentru copii!’

O declarație halucinantă a unui părinte de doi copii cu o căsnicie eșuată, dar ținută în viață prin libertățile pe care cei doi și le acordă ori și le iau singuri în paralel cu relația oficială, sună cam așa: ‘Eu trăiesc pentru a le croi un drum copiilor mei.’ Cazul este cât se poate de real și cred că replica la această bazaconie a fost rostită cu gura mea direct din sufletul său încătușat, care nici nu acceptă că se minte și se iluzionează singur: ‘Înainte de a le face un drum copiilor, ești dator să-ți faci tu un drum!’

Acest exemplu ilustrează presiunea pe care părinții o pun pe umerii copiilor, proiectând asupra lor toate neîmplinirile și frustrările personale pe care nici măcar nu și le recunosc față de ei înșiși. În primul rând, acești copii sunt victimele fanteziilor unr părinți care nu își își înțeleg principala responsabilitate: aceea de a trăi la înălțimea unor valori și principii, astfel încât să-și inspire copiii prin puterea exemplului. Educația în familie se face prin imitație, deci prin inspirație. Familia, ca și relația, este un spațiu în care copiii simt tot ce se întâmplă. De exemplu, chiar dacă părinții nu se ceartă de față cu copiii, ei simt oricum tensiunea. Și, mai grav, simt că părinții lor se ascund și îi mint. ‘Copii, stați liniștiți, totul e în regulă!’ Copiii înțeleg instinctiv însă că afară gardul, înăuntru leopardul. Ei fiind imitatori de comportamente, ce învață de la părinții lor în această situație? Să mintă, să se ascundă, să se prefacă, deci să-și ascundă sentimentele, să pozeze frumos, să se reprime, să nu recunoască ceea ce au pe suflet. În familiile în care mocnește discordia și lucește prefăcătoria cresc copii care dezvoltă în timp probleme mai mari decât cei născuți în familii care se ceartă, chiar dacă se mai strigă și se sparg farfurii. Aceștia din urmă învață măcar de mici să fie expuși la conflicte și să gestioneze situații de criză.

Copiii folosiți ca motivație pentru conservarea unei familii în care părinții nefericiți își chinuie sufletul într-un corp ținut prizonier își creează de mici experiențe de viață pentru faza de adult, în care au de rezolvat ceea ce nu au reușit să integreze părinții. Ei pornesc la drum cu un set de minusuri numai bune de reprodus prin experiențele lor de mai târziu în relații. Acești copii nu învață lecția elementară a trăirii în lumea fizică: capacitatea de a face alegeri. Având părinți care nu iau decizia fermă de a alinia sufletul cu trupul, sunt predispuși la alegeri parteneriale prin care se sabotează. Învață din familie să nu încheie lucrurile la timp, să amâne, să-și găsească scuze. Netrăind în adevăr, ci într-un mediu în care părinții trăiesc separat dar împreună, acești copii ajung să dezvolte un stil de viață duplicitar, să aibă permanent ceva de ascuns, să-și atragă complexe de vinovăție, să-și facă rău singuri, să nu se confrunte cu realitatea, să dobândească un comportament evitant, să se refugieze în realități paralele și în povești. Ca să-și vindece acest tipar, clar își vor alege un partener/o parteneră, dacă nu chiar se vor căsători cu el/ea, într-un joc de rol agresor-victimă. 

Cunoaștem că cea mai bună scuză pentru a nu lua decizii în familie sunt copiii. Adevărul este însă cu totul altul. Părinții care nu mai au nimic în comun dar simulează o familie virtuală pentru copii sunt niște abuzatori. Abuzatorii întotdeauna caută vinovați, pentru că ei nu-și asumă responsabilitatea pentru deciziile lor. Așadar, mai târziu, copiii aud replica ‘Din cauza ta nu am divorțat de tatăl tău/de mama ta!’ sau ‘Pentru voi am îndurat atâtea!’. Fals! Acești părinți invocă argumentul cu pricina tocmai... din dragoste!!! ‘Nu am divorțat ca să aveți tată/mamă, din dragoste pentru voi!’ Din nou fals! Acesta este un mecanism de control, nu o dovadă de iubire. Este apanajul celui ce se sacrifică pentru a deține puterea asupra celui mai mic decât el care, în viziunea sa, îi este dator până la moarte. Sacrificiul adevărat nu scoate niciodată ochii și nu așteaptă recunoștință. Dacă așteaptă, el este făcut din poziție de putere, nu din iubire.

În planul fizic, copiii sunt legături lumești între doi oameni. Câți nu fac copii ca să nu-și piardă partenerul sau ca să-și asigure pe termen lung beneficiile materiale din partea celuilalt? În numeroase cazuri, prin copii este securizat de fapt confortul material și este mascată frica! Iar frica este absența iubirii. Frica zilei de mâine, frica de a nu te descurca, frica de necunoscut, frica de a o lua de la capăt, frica de o suferință și mai mare. Lașitatea și neputința. Toate sunt de înțeles, sunt realități ale experiențelor în planul fizic. Am mai scris că toată lumea suferă, dar singura diferență este că unii oameni se mai și vindecă.

În alte cazuri, traumele severe pentru copii apar sau doar continuă după divorț sau despărțire, când partenerul abuziv nu renunță sub nicio formă la teatrul de control, considerând că celălalt părinte îi este dator pe viață pentru că i-a făcut un copil. Ce nu înțeleg acești părinți este că, după despărțire, nu mai există legătură între părinții copilului. Tatăl are legătură cu copilul, mama are legătură cu copilul, dar mama și tata nu mai sunt legați. Între ei este un V, nu mai este un triunghi. În acest circ, de multe ori copilul ajunge mediator și este pus în situația de a face alegeri. Complet greșit! Copilul care face alegeri în locul părintelui este pus pe rol de părinte! Copilul își urmează părintele, nu invers! Altfel, copilului i se dă puterea, devenind un mic tiran manipulator și șantajist. Copilul este informat, nu întrebat! Deciziile majore de viață le ia părintele atâta timp cât copilul nu este independent și pe deplin responsabil pentru el însuși.

Copilul pus în rol de părinte își dezvoltă un conflict interior foarte greu de reconciliat. De aceea, trebuie evitată situația în care decide în locul părinților. Un caz concret implică un copil de 8 ani pe care ambii părinți și-l doreau în vacanța de Paște. Mama a considerat că micuțul e bine să aleagă între cei doi părinți. Poziția tatălui a fost însă foarte fermă față de copil: ‘Tu ești copil, nu tu alegi! Adulții trebuie să facă alegeri pentru tine! Nu este de datoria ta să-ți iei această răspundere de alege între mama și tata, este normal să aleg eu. Pentru a rezolva confictul, o să renunț. Te iubesc, să nu înțelegi că renunț la tine, ci la conflict. O să mergi cu mama de Paște!’

Efectele sindromului ‘împreună pentru copil/copiii’ se resimt atât în căsnicia vie deși moartă, cât și după separarea prin care unul dintre părinți nu se dezleagă de celălalt. Agresivitatea, controlul, frica, jocurile de putere, șantajul emoțional compun mediul psihic în care copilul se dezvoltă. Iar pentru că aude ‘Mama/Tata face asta pentru tine, pentru binele tău, pentru că te iubește!’, copilul asociază iubirea cu toate aceste trăiri. Și abia așteaptă să se facă mare, să iubească și el și să fie iubit, așa cum a învățat de la mama și de la tata, și să-și întemeieze o familie la fel de fericită ca și a părinților săi, pe care copiii n-o vor despărți.

Căci doi bătrâni, de 98 și 95 de ani, căsătoriți de aproape 80, se prezintă la notar să divorțeze. Bineînțeles că sunt întrebați de ce abia acum, ce s-a întâmplat de nu se mai înțeleg. ‘Ooo, dar noi nu ne-am înțeles niciodată, de când ne-am luat. Dar am așteptat să moară copiii, ca să nu sufere.’

Sursa foto: https://greatergood.berkeley.edu/article/item/are_the_children_of_parents_with_disabilities_more_empathic

Claie peste grămadă! Mercur retrograd în Fecioară

Ne-am înțeles deja că în viață nu poți să ai tot. Unde l-ai pune? Eclipsele din august 2017, cu Soarele în semnul Leului, precum și cu tranzitele altor planete prin Leu, au scos la suprafață dorințe reprimate, adevăruri ascunse, decizii îndelung amânate. Pe alocuri, viața noastră a fost și este atinsă de valuri de erupții solare, de excese de zel, de gesturi extreme. În anumite aspecte ale vieții, vrem totul sau nimic, acum ori niciodată.

Noroc cu retrogradarea lui Mercur în Fecioară între 13 august și 5 septembrie 2017. Adevărat, ultimele 5 zile de retrogradare au loc tot pe semnul Leului, dar în rest Mercur face un tur de forță retrograd într-una din zodiile de domiciliu. Efectele acestui tranzit se resimt până pe 19 septembrie. În traducere, Mercur este la el acasă și face o inspecție tehnică periodică. În primul rând, Mercur retrograd este autoreflexiv: ne face să ne gândim mai puțin la alții, la ce pot face ei pentru noi, la vinovații pe care i-am putea găsi. În Fecioară, Mercur retrograd ne ajută să conștientizăm propriile greșeli, mai ales erorile de gândire, iluziile, insistențele inutile. Pragmatic și realist, el ne spune stop acolo unde nu mai e cazul să forțăm lucrurile și ne îndeamnă să facem ordine acolo unde există haos.

Mercur retrograd în Fecioară pune în mișcare circuitul problemă-soluție-problemă-soluție-problemă-soluție. Nimic nu mai pare de nerezolvat. Singura dificultate constă acum în stabilirea priorităților, întrucât vedem unde sunt minusurile și primul impuls este să ne năpustim la grămadă asupra lor.

Pas cu pas! Aceasta este vocea retrogradării mercuriene. Să luăm lucrurile așa cum vin, să ne lăsăm în voia lor, să nu încercăm să facem nimic la calup! Rezolvările sunt individuale în această perioadă, cine încearcă să împuște mai mulți iepuri deodată se împiedică și ratează țintele. Biroul de soluții astrale e deschis non-stop dar, ca la ghișeu, pentru fiecare speță trebuie depusă o cerere separată. Totul funcționează acum en detail, nicidecum en gross. Situațiile se tratează individual, nu la comun. Se stă la coadă, în șir indian.

E ca atunci când avem de spălat, dar nu avem treabă în baie, ci în bucătărie. Nu intrăm în coșul de rufe murdare să le sortăm, albe cu albe, colorate cu colorate, astfel încât să le putem arunca vrac în mașina de spălat. Obiectivul nostru este chiuveta din bucătărie plină de vase și pahare. Luăm fiecare obiect de porțelan sau de sticlă la mână, cu grijă să nu se spargă, îl punem la scurs, îl ștergem și îl așezăm bucată cu bucată la locul său în raft sau în vitrină.

Ca la matematică, avem de respectat ordinea operațiilor. Dacă amestecăm lucrurile și nu separăm planurile, o să ajungem în final de unde am pornit. Nicăieri.

Lăcomia nu e bună! Imaginați-vă că fața malefică a lui Mercur în Fecioară e ca un tânăr proaspăt ieșit din adolescență care se roagă să aibă și el parte de femei. Iar Universul i le trimite în prezent și pe cele din trecut și pe cele cu care rezonează acum, ba și pe cele din viitor pentru care încă nu e pregătit. Ghici ghicitoare, ce poate să facă cu ele? Mercur în Fecioară zbiară la noi: Pe rând! Nu toate odată!

Curățenie, ordine și priorități. Cu asta ne ocupăm. Mai înainte de toate, avem de dus la îndeplinire acțiuni care trenează și pe care tot le-am lăsat neterminate. Mai întâi avem de luat la rând ce ne-a rămas din urmă, apoi ne concentrăm pe ce se poate face acum din aproape în aproape. Ne aflăm în continuare pe coarda sensibilă a careului Jupiter-Pluto, care ne amintește în fiecare zi că nimic bun nu vine în viața noastră dacă nu renunțăm la ce nu ne mai e de folos, la ce nu ne mai aparține, la ceea ce ne trage înapoi, în special la frici, scuze și lupte pierdute. Retro vine și de la retrocedare, prin urmare una din direcțiile actuale este aceea de a returna, a restitui, a renunța la ceva ce am folosit și nu mai este al nostru, fiind timpul să-l dăm înapoi. Proprietarii de fapt și de drept au mai multe șanse de a primi ce le aparține. Nu e vorba doar de bunuri și obiecte, ci și de relații. Mercur retrograd în Fecioară ne ajută să recunoaștem ce ne aparține, ce nu ne mai aparține și să ne așezăm pe locul nostru, fără să mai fim în plus în viața nimănui.

Mercur retrograd în Fecioară pentru fiecare zodie:

Berbec: încheierea unor proiecte profesionale, modificări în programul de lucru, evaluarea sănătății, schimbarea rutinei zilnice, eliberarea de anumite responsabilități, soluții eficiente la problemele altora.

Taur: evaluarea relațiilor afective, îndrăgostire și reîndrăgostire, atenție acordată pasiunilor, punerea în evidență a talentelor personale, prezența în centrul atenției, transformări în relația părinți-copii.

Gemeni: reprioritizarea vieții de familie, schimbări în locuință sau de locuință, interes pentru tot ce ține de casă, finalizarea unor tensiuni vechi, renunțarea la obiceiuri și dependențe, reașezarea relațiilor de familie.

Rac: finalizarea unor contracte sau înțelegeri, încheierea unor negocieri, sfârșitul unor procese de comunicare, ridicare deasupra nivelului mediului de trai, finalizarea unor drumuri, călătorii sau navete, acțiuni ce vizează mijloacele de transport (mașină, de exemplu) și mijloacle de comunicare (telefon, laptop etc.).

Leu: achitarea unor datorii, finalizarea unor investiții, finalizarea unor relații, acceptarea unor adevăruri, încheierea acelor capitole cae oricum trebuiau oprite de mult, întâlnirea cu situații care testează stima de sine și reacțiile din orgoliu.

Fecioară: asumarea unor decizii, retragerea din toiul unor lupte personale pentru ca toată lumea să se liniștească, noi direcții de acțiune, renunțarea la încrâncenarea de a atinge anumite scopuri repede și cu orice preț, concentrarea pe faptele care depind numai de implicarea personală fără niciun sprijin din partea altora.

Balanță: revelații care îi lasă pe acești nativi cu gura căscată, acțiuni care au stat în umbră și care acum se dezvăluie, identificarea a ceva ce s-a petrecut pe la spate, adevărul despre intrigi și uneltiri, o nouă privire corectă asupra oamenilor și evenimentelor.

Scorpion: renunțarea la niște idealuri, acceptarea faptului să anumite planuri nu se vor îndeplini niciodată, revizuirea relațiilor cu prietenii, întoarcerea într-un grup sau o echipă, noi perspective de viitor, apelarea la persoane cu influență și autoritate.

Săgetător: redobândirea puterii personale, ascendent asupra persoanelor cu autoritate, renegocierea relației cu șefii și autoritățile sau instituțiile oficiale, proiectarea unei noi imagini în ochii lumii, forță de a-i inspra pe alții prin exemplul personal și de a fi dat drept exemplu.

Capricorn: renunțarea la poziția de forță, confruntarea cu adevăruri greu de acceptat, modelarea convingerilor, diminuarea încăpățânării, soluționarea unor acte de jusitiție în conformitate cu drepturile și meritele divine ale fiecăruia, lăsarea în voia curentului și a lui Dumnezeu, acțiuni în care alții decid cursul evenimentelor, mai multă încredere în viață.

Vărsător: rezolvarea unor situați fiananciare, implicarea altora în proiectele personale ce presupun investiții, separări de bunuri, reglarea unor angajamente care erau deținute în comun, împărțirea clară a responsabilităților comune, bonusuri, premii, recompense, noi responsabilități asumate împreună cu partenerul, un nou sens al cuvântului împreună.

Pești: discuții în cuplu, repoziționarea în relația cu clienții, finalizarea unor parteneriate și relații, închiderea unor discuții, certuri și negocieri, rezolvări pe cale legală, confruntarea cu persoane aflate pe poziție divergentă, rol de mediere, armonizare a relațiilor prin renunțare și diplomație.

Sursa foto: http://www.icanmakeyouamillionaire.com/

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de nebunie

Venim pe această lume să experimentăm la nivel individual, să fim unici, să reducem toate posibilitățile la una singură. În corpul fizic, infinitul devine 1. Poate cea mai grea lecție pentru noi ca indivizi este să facem alegeri și să luăm decizii. Din alegerile multiple pe care le putem face în orice clipă avem de învățat să rămânem la una singură, iar odată luată decizia, să ne-o asumăm definitiv. Numai când alegerea respectă principiul numărului 1 suntem în acord cu Divinitatea, respectăm legile Universului, căci 1 este numărul lui Dumnezeu, din care decurg toate celelalte numere și puterile lor, deci tot ceea ce există.

Fiecare dintre noi are calea lui, care este de asemenea unică. Una singură. Pe calea noastră, cel mai important este să cerem și să păstrăm numai ceea ce este al nostru. Iată din nou exclusivitatea ca forță! Nu putem păstra mult timp ce nu ne aparține. În funcție de alegerile pe care le facem însă, dacă intrăm pe teritoriul altcuiva și trăim prea mult în dualitate, calea noastră începe să ocolească și ajungem să pierdem chiar și ce era al nostru până atunci. Dumnezeu redistribuie întotdeauna ceea ce este al nostru dar nu folosim. Simplu, îi găsește alt loc, îl ia și-l dă altuia.

Cât timp ne păstrăm în legea lui 1, în alegerile ferme, în deciziile asumate față de noi înșine și față de ceilalți, în exclusivitate, în integritate, toată puterea este la noi. Cu prima minciună față de noi înșine și față de alții intrăm în dualitate, sufletul ni se împrăștie, ieșind de pe drumul nostru. Unde ajungem? Pe drumul altuia! Ajungem să trăim viața altcuiva.

Cel mai evident transfer de putere se face la nivelul energiei sexuale. Sexul este cea mai mare putere din Univers, forța creatoare, prin care masculinul se unește cu femininul. Sexualitatea manifestată în iubire într-un cuplu asumat îl coboară pe Dumnezeu pe Pământ.

Ce se întâmplă când, în afara cuplului, unul dintre parteneri întreține relații sexuale cu altcineva? Sexul este desprins, în primul rând, de iubire și devine o manifestare a puterii. Partenerul care înșală face ceva pe ascuns, la adăpstul întunericului, deci scoate Lumina din cuplu, intrând într-un joc de putere pe care-l joacă cu ambii parteneri. Este evident că la mijloc există o neasumare, o lipsă de poziționare clară. Cel ce înșală pune în scenă un comportament evitant, deci fuge de asumarea unei decizii ferme. El/ea nu se confruntă cu alegerea, ajungând să fie prins/ă între două planuri. Din unicitate, plonjează în dualitate, separând sufletul de trup și ajungând să-și scadă puterea.

Ce nu stăpânești, te stăpânește. Atunci când cineva are de ales între doi parteneri de care se leagă sexual (să nu amintim cazurile în care vorbim de cel puțin doi parteneri), deja persoana cedează altcuiva puterea asupra sa. Altcineva e stăpân pe el/ea, de fapt ambii parteneri au drepturi asupra lui/ei. În relația paralelă în care nu dragostea este liantul, infidelul/infidela se conectează la toată Umbra partenerului, care ajunge să-l domine până la obsesie. 

Relația sexualizată în afara cuplului este de înțeles și ea în anumite cazuri, de pildă cele medicale, în care unul dintre parteneri este inapt fizic pentru mai mult timp, producând dezechilibre hormonale și psihice în partenerul complet funcțional. Dar în situația în care unul dintre partenerii unui cuplu leagă o relație paralelă, el ajunge să-și dea valoare doar pentru o parte din el/ea, lăsându-se folosit ca pe un obiect, reducându-se la o simplă bucată de carne, devenind pradă.

Asemenea situații apar în momente de testare a capacității de a lua decizii, asociate lecției iubirii! Pentru că cineva care se iubește nu acceptă să se împuțineze, să se facă mai mic decât este, să se rupă în bucăți! Sunt frecvente cazurile în care cineva care nu se iubește, care s-a complăcut îndelung în rolul de victimă/sclav/servitor și care n-a știut să-și descopere valoarea personală ca individ, în momentul în care întâlnește iubirea adevărată, care-i deschide tot sufletul și îi modifică automat vibrația corpului, se sperie și fuge! Și unde se duce? Înapoi în relația pe care chipurile o încheiase, dar care îl pune la adăpost de Iubirea care îl orbește cu Lumina sa. E mai bine în confortul lipsei stimei de sine, căci pe aceea o cunoaște cel mai bine.

De ce să te înalți când poți să cobori? De ce să te faci mare când poți fi și mic? De ce să fii neprețuit când poți să te dai așa ieftin?

Alegerea neasumată îl/o face pe cel/cea care merge pe două căi (sau mai multe) să aleagă de fapt împotriva sufletului. Sufletul se desprinde de trup, care devine incapabil să mai primească iubirea și ajunge să se degradeze, atrăgând suferințe mentale, emoționale, fizice.

Da, efectul Iubirii poate fi schizoid! S-a demonstrat clinic că, atunci când ne îndrăgostim, se activează în creier aceleași procese care au loc în cazul dereglărilor psihice. Pentru cineva care învață pentru prima oară să iubească și să se lase iubit/ă, dragostea poate să ducă la nebunie, la manifestări iraționale, la schimbări de dispoziție, insomnii, dureri de cap, reacții alergice, impulsivitate, gânduri obsesive. S-a ajuns ca OMS (Organizația Mondială a Sănătății) să clasifice dragostea drept boală psihică, sindromul 63.9. Impactul poate fi atât de mare pentru partenerul care își deschide pentru prima dată inima și se întâlnește cu sinele și cu Dumnezeu în corp, încât poate să o ia razna la propriu. 

În nomenclatorul bolilor psihice, la sindromul menționat se inventariază printre manfestări și stima de sine hipertrofiată. Pentru cineva care nu s-a simțit o viață iubit și validat să fie pus de sufletul său pereche în rolul de Rege sau Regină înseamnă trecerea de la o extremă la cealaltă. Tranziția aceasta bruscă induce un comportament bipolar. În asemenea cazuri, deschiderea totală a inimii aduce conectarea la propria sexualitate, în potențialul său maxim. Lipsa de până atunci devenită dintr-o dată exces împinge partenerul care se descoperă în dimensiunea sa divină să acopere lipsa de care a avut parte în trecut. Așa se face că, înțelegând acum natura sexualității sale divine, el/ea se întoarce la fosta relație pentru o demonstrație sexuală de forță, înlocuind iubirea cu puterea ce creează dependență, control, dominare, obsesie.

Iată că ‘nebun din dragoste’ nu e doar o imagine poetică, ci o realitate medicală. Dacă nebunia poate lua naștere din dragoste, ce anume împiedică vindecarea? Lipsa unei alegeri care să dizolve dualitatea într-o direcție unică.

Alegerea corectă este întotdeauna cea a inimii! Este de regulă alegerea care te sperie! Care te face să-ți înfrunți cea mai mare frică! Nimic nu dă mai multă dependență ca Iubirea, iar odată ce ai cunoscut-o, e imposibil să-ți mai dorești altceva și să renunți la ea. E imposibil să vrei să mai fii vreodată mai mic decât ai descoperit că ești cu adevărat! Numai această alegere poate aduce din nou sufletul în trup și îl poate chema pe Dumnezeu înapoi. Căci el se manifestă întotdeauna acolo unde există integritate și asumare la lumina zilei. După chipul și asemănarea Lui, noi suntem creați să aducem în planul fizic Adevărul, Lumina și Iubirea!

Nimic și nimeni nu este de condamnat, cu atât mai puțin cei ce au nevoie să experimenteze dualitatea ca să înțeleagă că puterea stă în alegerea unei singure căi. Aici, pe planeta noastră, totul este de trăit, de rezolvat, de vindecat, de rafinat, de transformat, de sublimat. Alegerile corecte sunt cele prin care lăsăm viața să curgă într-o formă tot mai armonioasă, într-o experiență tot mai înaltă, într-o trăire tot mai curată, mai pură, mai luminoasă.

Sursa foto: http://www.punjabigraphics.com/pg/good-night/page/33/

O singură cale: calea iubirii

Oamenii se împart în două categorii: cei care obțin ceea ce își doresc, respectiv cei care nu obțin ceea ce își doresc.

Oamenii din prima categorie merg pe CALEA PUTERII. Ei știu întotdeauna ce vor, sunt motivați de succes, își urmează drept ținta. Ei sunt competitivi și știu să-și pună nevoile deasupra nevoilor celorlalți. Centrați pe sine și luptători, ei au permanent în vedere binele personal. Pe calea lor, duc războaie personale ca să-și atingă scopurile, făcând victime, apelând la stategii de forță și manipulare.  

Oamenii care nu obțin ceea ce vor au destinată CALEA ÎNȚELEPCIUNII. Ei sunt aceia care se gândesc în primul rând la ceilalți și abia pe urmă la ei. Ei renunță la ei, împart ceea ce au până la risipă, confundând iubirea cu mila sau cu sacrificiul de sine. Desigur, Universul materializează într-un final aspirațiile sufletului nostru. Așa se face că cei ce își doresc și ei lucruri ca toți oamenii primesc în cele din urmă, dar mult mai târziu și într-o cu totul altă formă, de regulă peste așteptările lor.

Calea înțelepciunii devine calea credinței, la fel cum calea puterii este cala luptei, a celor ce vor să câștige, să aibă dreptate și să-i domine pe alții.

Din arta războiului știm că luptătorul devine și înțelept în două condiții:

1. Știe să-și aleagă luptele și nu se epuizează în cauze mărunte sau pierdute din start.
2. Știe când să se oprească și să se retragă la timp, atunci când devine evident că a continua lupta conduce la sinucidere, întrucât pierderile nu mai pot fi ținute sub control.

Înțeleptul ajunge să stăpânească puterea în momentul în care:

1. Acceptă că nu există nimeni mai important decât el însuși, ajungând să nu-i mai pună pe alții pe locul întâi și să-și revendice puterea personală.
2. Își asumă rolul de lider prin puterea exemplului, influențându-i pe ceilalți nici prin forță și nici prin masochism, ci prin acțiunile călăuzite de respectul de sine, de trăirea la nivelul convingerilor și valorilor personale. 

La răscruce, aceste două căi, a puterii și a înțelepciunii, se unesc într-un singur drum: CALEA IUBIRII. Pe această cale, iubirea se sine se întâlnește cu iubirea față de ceilalți, limitele personale respectă limitele celorlalți, abuzul se topește în smerenie, greșeala este absorbită de iertare, victima face pace cu agresorul.

Iubirea accepă alegerile celorlalți. Iubirea se dă la o parte atunci când cineva ia decizia de a pleaca. Iubirea nu ține ce nu-ți mai aparține. Iubirea renunță să lupte și dă drumul.

Legea atracției funcționează prin respingere, întrucât cei doi poli trebuie să se atingă pentru a atinge punctul de echilibru. Uneori, doi oameni au nevoie să se separe, să ia distanță, pentru a vedea că își aparțin și că locul lor este unul lângă altul. Mai ales cei ce merg pe calea puterii au nevoie de termeni de comparație și au nevoie să distrugă tot, să părăsească, să trădeze, pentru a se înțelepți și a-și accepta locul cu tot sufletul care se trezește în ei abia după pierdere. Cei aflați pe calea înțelepciunii învață din suferință, lăsându-se agresați până la autodistrugere, pentru a se reabilita pentru a se ridica și a accepta că iubirea este un echilibru între cât primești și cât dăruiești, ajungând să iasă din rolul de victime și să le răspundă călăilor cu manifestări de putere, pentru a aduce armonie și ordine în fostul haos, unind binele cu răul, lumina cu întunericul.

Alteori, pentru ca un cuplu care nu se mai iubește să se despartă defintiv e nevoie să reia iar și iar legătura, să se contopească, pentru a o lua în sfârșit fiecare pe drumul lui. Sunt frecvente cazurile în care în cuplurile mai ales tinere este nevoie de o fuziune fizică totală mergând până la o sarcină, ca ultim act al unei piese de teatru. Numai după ce ambii renunță la sarcină, deci la ideea de continuitate a lor împreună, se scrie definitiv ultimul capitol.

În tot acest timp în care oamenii iau decizii împotriva propriului suflet, iubirea stă pe margine la pândă și așteaptă. Își așteaptă rândul. Acolo unde totul s-a terminat și unde a rămas numai scrum și noroi. Iubirea așteaptă să coboare în Infern și să aducă lumină peste întuneric. Lupta și sacrificiul se epuizează. Iubirea numai rabdă și nu renuță. Ea începe acolo unde totul pare că se sfârșește. Începe și nu se termină niciodată...

Sursa foto: https://coffeemeetsbagel.com/blog/index.php/best-date-tips/relationship-crossroads/

(Video) Horoscop 6-12 august 2017 la ''360 de grade'', B1TV


Înregistrarea emisiunii ''360 de grade'' din 5 august 2017, cu Alina Bădic, B1TV.

Subiectul: Analiza săptămânii 6-12 august, horoscopul pentru fiecare zodie


Eclipsa de Lună, 7 august, pe Luna Plină în Leu. Răsturnări de situație. 180 de grade față de luna februarie, când pe 11 am avut Lună Plină cu eclipsă invers, în Leu.

Cuadratură Jupiter-Pluto. Ca să creștem, trebuie să știm la ce să renunțăm.

Sextle Mercur-Venus și Soare-Jupiter. Ușurință în comunicare și noroc, șanse providențiale.

Horoscop Berbec
Horoscop Taur
Horoscop Gemeni
Horoscop Rac
Horoscop Leu
Horoscop Fecioară
Horoscop Balanță
Horoscop Scorpion
Horoscop Săgetător
Horoscop Capricorn
Horoscop Vărsător
Horoscop Pești

Atelier astro: Eliberarea de sub umbra arborelui de familie. Conjuncția Nodul Nord - Chiron. 15 martie, online

Karma, despre care se tot vorbește, nu se mai termină și ea vreodată? Trăim o fereastră astrologică deschisă în luna februarie anul acesta p...