Conform cu previziunile: Vărsătorul mișcă o țară! Ce vor, de fapt, Jupiter și Saturn?

Vărsătorul este semnul activismului social. El nu poate rămâne în afara contextului general: se uită cu detașarea specifică la tot ceea ce se întâmplă, vede direcția în care o iau lucrurile și trece la acțiune ca să îndrepte cursul. Vărsătorul este marinarul pe care-l vedem urcând la postul de observație din vârful catargului și privind prin lunetă, ochiul de vultur al căpitanului, primul care sună alarma în caz de pericol. De el depinde siguranța întregului echipaj. Planetele Jupiter și Saturn au rămas singure în Vărsător, după ce în februarie 2021, la Luna Nouă, au avut alți 4 tovarăși. Acum ele țin cârma zodiacului și strigă pe două voci că naufragiul este iminent.

Unul din psihologii vizionari, născut cu Uranus în conjuncție cu Jupiter și Nodul Nord, Erich Fromm (23 marte 1900) a elaborat o teorie a personalității care ia în calcul atât individul, cât și mediul social și politic în care el există. El descrie 3 modalități prin care individul își pierde libertatea:

1.        Autoritarismul. Se manifestă prin DOMINARE cu scopul de a crea SUPUNERE, individul fiind forțat SĂ RENUNȚE LA PROPRIA PERSOANĂ. Pentru asta, se folosește COERCIȚIA, deci MĂSURILE RESTRICTIVE și SANCȚIUNILE ca AMENINȚĂRI

2.        Destructivismul. Aici avem iluzia că distrugerea lumii va proteja persoana de rău; individul își neagă inconștient libertatea prin acte violente: crimă, vandalism, sinucidere etc.

3.        Conformarea automată. Individul de ascunde în MULȚIME, ca să scape de propriile frici, RENUNȚÂND LA PROPRIA IDENTITATE. El devine CONFORMIST, renunțând la ideile proprii și abandonându-se în grupuri sociale.

„Fromm a explicat modul în care capitaliismul industrial a contribuit la apariția unor probleme ale personalității. Capitalismul modern aduce un grad mare de libertate și orientează persoana spre a fi activă și responsabilă. Dar, omul se confruntă de asemenea cu izolarea, cu sentimentul de neputință și lipsă de semnificație personală. Astfel de oameni se tem să aibă încredere în sine și aleg să cedeze în fața presiunilor societății. Devenirea și experimentarea propriilor idei presupune curaj și asumarea riscurilor. Acest lucru este dificil pentru mulți oameni care aleg mai degrabă o atitudine conformistă, apatică în fața provocărilor vieții. Acești oameni trăiesc frica de libertate și frica de eșec.”

(Daniela Ionescu, Introducere în psihoterapie, vol. 1, București, Editura Universitară, 2019, p. 65-66).