Tot mai des aud voci. Stați, nu asta am vrut să spun. Nu e vorba despre acel tip de voci, nu am terminat fraza. Ce vreau să spun e că tot mai des aud voci care susțin cu entuziasm introducerea în școală ca materie de studiu a științelor ezoterice. Sunt numeroși oameni care se descoperă pentru prima oară pe ei sau se redescoperă cu ajutorul astrologiei sau al numerologiei la o vârstă matură. Primul gând care le trece prin minte este „De ce n-am știut eu toate astea despre mine de la bun început?”
Dați-mi voie să aduc lămuriri asupra problemei. În primul rând, adepții studiului științelor vieții (căci așa s-ar putea numi trunchiul comun al cunoașterii din care fac parte astrologia și numerologia) în cadrul curriculumului școlar ignoră anumite aspecte. Mai mult, am serioase motive să suspectez că cei aflați în această tabără întrunesc anumite caracteristici comune, cu titlu de probabilitate:
- e posibil să nu aibă copii și nici să nu fi stat prea mult prin preajma copiilor;
- e posibil să nu aibă aptitudini pedagogice;
- e posibil să fie lipsiți de viziune educațională;
- e posibil să manifeste un prea mare orgoliu al cunoașterii;
- e posibil să fie teoreticieni ai acestor discipline, nu practicieni;
- e posibil să nu aibă suficientă experiență de consiliere.
Științele vieții (cum am denumit mai sus astrologia și numerologia, fără a ne limita la acestea) în primul rând sunt științe inițiatice! Ele nu se adresează oricui, ci îi condiționează pe toți candidații la cunoașterea pe care o promite în funcție de rezonanța cu lumea invizibilă, de înțelegerea legilor Universului, de responsabilitatea față de propria persoană, de dăruirea față de ceilalți, de capacitatea de a iubi, de înțelegerea superioară a esențelor, de gradul de evoluție personală, de nivelul de conștiință. Toate aceste criterii reprezintă tot atâtea probe inițiatice pentru cei ce ajung să rezoneze pe aceste frecvențe. Unii au aceste forțe active încă de la naștere, în alții ele se trezesc pe parcursul vieții. Unii au o altă cale, ce nu presupune înțelegerea misterelor, ci alt tip de experimentare. Și acei oameni sunt la fel de în regulă pe drumul lor de viață, dar o asemenea cunoaștere mai degrabă i-ar sminti decât să îi ajute să se dezvolte.
Mai ales că orice formă de cunoaștere înseamnă putere! Ori, dacă disponibilitatea de a iubi a cuiva nu depășește dorința de putere și control, omul devine o armă vie, prin care lucrează întunericul în scopuri egoiste.
Științele vieții oferă acces la Lumină, iar cei ce se împărtășesc cu ele și dau mai departe înțelepciunea lor sunt Lucrători cu Lumină, Lightworkers cum se spune în engleză. Ori Lumina în mâinile cui nu o folosește corect arde, ca și Soarele în deșert. Căci din nevoia de a ajuta pe altul de la înălțimea cunoașterii vieții apar:
- orgoliul de atotștiutor;
- salvatorii care fac bine cu forța;
- eroii care fac lucruri pentru alții în locul lor, luându-le puterea fără să-și dea seama.
Și cum să ai acces la o asemenea informație la vârstă școlară, când nucleul personalității este încă în formare?! În primul rând, astrologia sau numerologia deschid călătoria spre maestrul interior. Dar măiestria se atinge prin autocontrol și stăpânire de sine, daruri pentru care muncim și pe care ni le facem singuri la maturitate, după primul ciclu al lui Saturn (28-30 de ani) sau după primul ciclu numerologic. Până atunci ne construim, putem avea într-adevăr acces la informație, putem să studiem și să aplicăm pe noi, iar pe alții doar în scop educativ, ca să învățăm tot noi și să ajungem să facem conexiuni, să deschidem canalele de comunicare cu Universul.
Între timp, avem altă treabă: să trăim și să ne descoperim calea în viață! La cursurile de astrologie avansați, celor ce urmează să practice la rândul lor consilierea astrologică, le transmit cu literă de lege: NU PUNEȚI CUNOAȘTEREA ÎNAINTEA EXPERIENȚEI! Lăsați omul să trăiască, să-și trăiască experiențele și să-și tragă singur concluziile. Astrograma și numerograma sunt hărți ale alegerilor în viață, pe care le facem singuri sau pe care le accceptăm fără să le putem schimba, în conformitate cu un plan mai mare decât noi și cu o forță care conține tot ce există.
A studia astrologia sau numerologia în școală ar înlocui experiența individuală cu o periculoasă putere a cunoașterii, care poate influența, face inducții, generaliza, limita, ba chiar stârni frici sau anxietate. Fără experiență de viață cunoașterea este seacă, golită de sens și predispune la înțelegere deformată, incompletă, greșită.
Științele vieții explică trăirile, aduc înțelegere asupra a ceea ce s-a întâmplat deja, nu sunt empirice. Ele luminează, descriu, pun în perspectivă, integrează individul în ansamblul vieții sale și al Universului. Ele ghidează și susțin procesele de transformare personală, la fel și cei ce consiliază cu bagheta lor magică. Iar puterea exemplului este singura care inspiră. Ca să poți consilia folosind această cunoaștere sacră trebuie să te bazezi pe experiența personală: să fi avut măcar o relație de cuplu care să te ajute să evoluezi, să fi gestionat măcar un conflict major sau o despărțire, să fi avut experiență profesională, să fi dobândit autononia financiară fără de care nu se atinge stadiul de adult, să fi integrat relația cu părinții, să fi crescut sau să fi îngrijit un copil (al tău sau al altuia), un animal, o grădină, să fi folosit creativitatea, să fi manifestat iubirea în multiple forme.
Dar mai presus de orice, să iubești viața cu acceptare a ceea ce nu se poate schimba, cu recunoștință și cu răbdare pentru tot ce nu se lasă descoperit decât atunci când e timpul. Iar dacă e timpul și pregătirea pentru inițierea în această cunoaștere este gata, nici nu se poate spune că te trezești cu acces la mistere vieții. De fapt, le trăiești. Căci nici nu vorba despre misterele vieții, ci despre viața ca un mister ce se recreează de fiecare dată pe măsură ce se revelează și se trăiește.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu