Treceți la conținutul principal

Seminar: Astrologie pentru parinti si copii, 21 aprilie 2013, Bucuresti

Acest seminar are ca tema orientarea copilului prin astrologie. Parintii sau viitorii parinti cunoscatori ai unor notiuni elementare de astrologie sunt bineveniti. De asemenea, practicantii astrologiei pot sa-si insuseasca instrumente care sa le fie de folos in consilierea parintilor.

Trecem in revista cresterea si dezvoltare a copilului pana la varsta de 21 de ani.
Asimilam notiuni de astrologia varstelor, cu cele 3 etape distincte pana la 21 de ani si planetele guvernatoare specifice fiecarei perioade.
Vedem care sunt limitele relatiei parinte-copil, cat de mult putem sa ne implicam in viata copilului si unde nu putem interveni, oricat de constructive  ar fi intentiile noastre.
Practicam o astrologie a iubirii, nicidecum una a schimbarii si manipularii copilului!

Structura:
-    Varstele astrologice ale copilului
-    Cele 3 perioade de crestere si evolutie pana la 21 de ani
-    Planetele guvernatoare ale celor 3 perioade si graficul evolutiei copilului
-    Descoperirea afinitatilor si incurajarea talentelor
-    Abilitatile manuale si formarea deprinderilor
-    Controlul energiei si al exceselor
-    Orientarea copilului in directia misiunii personale

Cand?
duminica, 21 aprilie 2013, orele 9:00-18:00 (cu o ora pauza de pranz)
Locul desfasurarii:
adresa va fi comunicata participantilor

Cat costa?
135 lei

Inscrieri la:
cursuri@astreo.ro
valeriu.panoiu@gmail.com
0742 010 763

Nota: pentru participantii la ambele seminarii din luna aprilie -
Cuplul Jupiter-Saturn. Jupiter-"Marele Malefic"/ Saturn-"Marele Benefic" (7 aprilie)
si
Astrologie pentru parinti si copii (21 aprilie) -
tariful este 230 de lei: 130 la primul seminar (7 aprilie) si 100 la al doilea (21 aprilie).

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Păcatul care distruge viața în numele iubirii

Există oameni care pot face mai mult rău într-o relație decât egoiștii și narcisiștii? Sigur că da. Cei ce nu se gândesc deloc la ei și îi pun doar pe ceilalți pe primul loc, ajungând să trăiască viața oricui altcuiva, mai puțin pe a lor. Altruismul lor atinge deseori culmile sacrificiului și anunță doar prăbușirea de sine. Pentru că cel ce se dă renunțând la el practică autoflagelarea, negarea, anularea propriei personalități, renunțarea la propria putere personală. Iar aceste forțe puse în mișcare indică o lipsă a iubirii de sine ce conduce inevitabil la resentimente, regrete, frustrare, boală. Acestea sunt vibrațiile pe care ajung să le împrăștie în jurul lor ‘martirii’ ce-și fac un titlu de glorie din modul greșit în care înțeleg ei iubirea. Cum ar putea cineva care se îngroapă în el însuși să întindă mâna altora ce vor să se ridice?
Iubirea începe întotdeauna cu iubirea de sine, pe care majoritatea o condamnă, întrucât o confundă cu egoismul. Pentru egoist, lumea se învârte în jur…

9 semne că ești sau nu într-o relație karmică

Relațiile karmice aduc întotdeauna creștere prin suferință. Cei doi parteneri se întâlnesc pentru a arăta cu degetul unul către celălalt aspecte nerezolvate ale personalității sau pentru a testa limitele personale, inclusiv stima de sine. O relație karmică se materializează într-un moment de evoluție în care îți e imposibil să vezi singur la tine ceea ce te blochează. Atunci, atragi fie pe cineva care te oglindește, fie pe cineva care te provoacă să manifești, deci care scoate din tine, exact fricile tale cele mai adânci.
Cum identificăm o relație karmică și care sunt semnele unei relații care nu este karmică?
1. Relația karmică este bazată pe nevoi. Ai impresia că partenerul îți umple un gol. Într-o relație care nu este karmică, declarația de iubire sună așa: ‘Te iubesc tocmai pentru că nu am nevoie de tine!’.
2. Relația karmică apare într-un moment de suferință nevindecată sau într-un moment în care sufletul vrea să evadeze cu orice preț din realitate, să fugă din corpul său în corpul.…

Cea mai mare greșeală în relații!

Dumnezeu este Iubire, iar noi suntem Iubire. Nimic mai adevărat. Însă iubirea nu înseamnă să fii doar bun, ci înseamnă să impui limite. A iubi nu înseamnă a te lăsa călcat în picioare. În momentul în care spațiul personal încetează să mai existe și voința este anulată, deja vorbim despre încălcarea dreptului la libertatea personală.
Dacă te lași invadat în numele iubirii și le permiți celorlalți să te vampirizeze, ai alunecat, fără să-ți da seama, într-un joc de roluri: ai devenit victimă! Când lași un agresor să-și facă de cap, nu te aperi și nu iei măsuri, dovedești că nu te iubești pe tine! Ori dacă iubirea nu pleacă de la iubirea de sine, ea este greșit înțeleasă. A-l iubi pe altul, deci a-i permite să fie cum vrea el, nu trebuie să conducă la renunțare de sine sau la sacrificiu. Bunătatea și toleranța manifestate față de altcineva se opresc acolo unde accepți să-ți faci rău singur neluând atitudine. A da șansă după șansă conduce doar la pierdere de suflet și uzură nervoasă.
A vedea…