Steaua călăuzitoare. Nașterea lui Iisus și conjuncția Jupiter-Saturn

Astrologii vestesc naşterea Mântuitorului

 În jurul anului 600 î.Hr., un astrolog renumit – pe numele său El Hakim – de la curtea regelui Persiei, Hystaspes, scria o carte despre impactul conjuncţiilor dintre Jupiter şi Saturn asupra istoriei lumii. În lucrarea cu pricina, vizionarul persan anunţa două evenimente majore: naşterea unui mare lider spiritual şi ascensiunea lumii islamice. Ambele predicţii s-au dovedit a fi aievea.

Tot de la Răsărit, deci din Orient, spune Biblia că veneau şi cei trei magi care au urmat steaua ce i-a condus la ieslea din Betleem, unde Fecioara Maria a zămislit pruncul. Naşterea lui Iisus concide aşadar cu un eveniment astrologic notabil, întrucât cerul le-a vorbit celor ce ştiau să interpreteze semnele. E puţin probabil să fi fost vorba despre o singură stea călăuzitoare, mai degrabă magii au dat curs unei configuraţii astrale speciale, în care au fost implicate Jupiter şi Saturn, alături de o altă planetă.

Biserica a fost încurcată de prezenţa celor trei în Evanghelia după Matei, întrucât identitatea lor era o trimitere clară la astrologie: cei trei magi nu erau altceva decât tot atâţia astrologi. Magii se pare că au devenit regi abia în scrierile din secolul al VI-lea. Mai mult, chiar şi numărul acestor magi prezenţi la căpătâiul lui Iisus este îndoielnic, pentru că unele scrieri ar fi consemnat prezenţa a nu mai puţin de 12 astrologi (număr simbolic, echivalent cu numărul constelaţiilor prezente în zodiac).

Semnificaţia zilei de 25 decembrie

Data de 25 decembrie, la care creştinii sărbătoresc naşterea lui Iisus, nu este decât o convenţie, bazată pe o tradiţie orală ce lasă loc multor speculaţii. Evangheliile, sursa biblică a datei de naştere a lui Iisus, se pare că n-ar fi fost redactate mai devreme de anul 80 d.Hr.,  precizia cronologică fiind pusă astfel sub semnul întrebării.

Data unanim acceptată în Occident, cea de 25 decembrie, este fixată în funcţie de data crucificării, 25 martie. Întrucât Iisus simboliza perfecţiunea întrupată, s-a considerat că el nu putea decât să trăiască un număr întreg de ani de la data concepţiei sale miraculoase. Cum o sarcină perfectă durează 9 luni, s-au socotit 9 luni de la data de 25 martie, rezultatul fiind 25 decembrie. Această dată se mula foarte bine şi pe ritualurile păgâne. 25 decembrie era data la care, în vremea aceea, în Imperiul Roman se sărbătorea solstiţiul de iarnă. Mai mult, era o zi de post pentru cei ce-l omagiau pe zeul Mitra, o divinitate persană importată şi ea de către romani.

Data de 25 decembrie este aşadar o deducţie calendaristică ce reuşeşte să sincronizeze tradiţii astronomice şi religioase precreştine cu semnificaţiile biblice referitoare la perfecţiunea vieţii Mântuitorului.

Astrograma lui Iisus Hristos

Jakob Lörber, mistic creştin şi vizionar din secolul al XIX-lea, se autointitula scribul lui Dumnezeu. Scrierile sale i-ar fi parvenit în stare de transă, când auzea o voce care ar fi fost chiar cea a lui Iisus Hristos. Lörber a fixat anul 4151 de la naşterea lui Adam ca fiind anul naşterii lui Iisus, data precisă fiind miezul nopţii celei de-a şaptea zile a lunii ianuarie. Anul rectificat este anul 6 î.Hr. Data cea mai verosimilă pare însă a fi 8 ianuarie după miezul nopţii, diferenţa dintre cele două zile fiind dată de poziţia Lunii: pe 7 ianuarie Luna era în Leu, iar pe 8 ianuarie, în Fecioară. Poziţia Lunii în Fecioară este mult mai veridică, fiind asociată cu Fecioara Maria. Conform acestei rectificări, Iisus ar fi fost nativ Capricorn cu Ascendent în Balanţă. Din hartă nu lipseşte conjuncţia Jupiter-Saturn (în Peşti).

 

Harta natală a lui Iisus Hristos, 8 ianuarie anul 6 î.Hr., 00h11, Betleem, sistem Placidus. (sursa: www.astrologyweekly.com)

Poate cea mai mare atenţie o impun cercetările astronomice ale lui Johannes Kepler (1571-1630). Conform teoriilor sale, fenomenul astronomic descris în Biblie (steaua ce a călătorit şi s-a oprit deasupra locului unde s-a născut Hristos) ar putea fi datat pe 28 februarie, de asemenea în anul 6 î.Hr.

Harta natală a lui Iisus Hristos, 28 februarie anul 6 î.Hr., 03h34, Betleem, sistem Placidus. (sursa: www.astrotheme.fr)

Această hartă stabileşte nativitatea lui Iisus în zodia Peşti, ceea ce ar explica instalarea Erei Peştilor, peştele fiind unul din cele mai puternice simboluri creştine. Soarele s-ar afla între aceleaşi două planete, Jupiter şi Saturn, iar Neptun (patronul modern al Peştilor) ar fi aproape de Mijlocul Cerului.

Data reală a naşterii lui Iisus Hristos rămâne sub semnul speculaţiei. Majoritatea surselor invalidează ziua de 25 decembrie, care rămâne însă data simbolică a aniversării în calendarul creştin, la exact 9 luni după sărbătoarea Bunei Vestiri, pe 25 martie.

Articol extras din cartea „Praf de stele. Culegere de astrologie” de Valeriu Pănoiu, Editura For You, 2018, p. 52-56.

Sursa foto: https://disciplesofallnations.weebly.com/blog/who-is-your-guiding-star