7 semne ale unei relații toxice

În plină criză a unei relații între doi adulți, indiferent că relația este între doi iubiți sau soți, între un părinte sau un copil, între frați sau între prieteni, între doi colegi sau între un șef și un subaltern, eticheta la modă a ajuns să fie ‘Relație karmică’. ‘N-ai ce să faci! Stai acolo, înseamnă că ai ceva de plătit față de celălalt.’ Zău? Chiar așa să fie?

Până una alta trăim în lumea formelor, iar forma are un caracter finit, deci limite foarte clare, inclusiv un început și un sfârșit. Relațiile se subordonează acestor principii, prin urmare se termină la un moment dat. La fel și chinul, dacă balanța între doi oameni a ajuns să incline spre minus. Sistemele de credințe și convingeri pot ține însă doi oameni împreună din frică (de supraviețuire, frica de a pierde, frica de eșec), din standarde sociale (așa e bine, așa se face, așa e frumos) sau din promisiuni de campanie electorală religioasă (“Ți-a dat Dumnezeu bărbat/femeie spre mîntuire. N-ai cum să-l/s-o lași, așa vrea Dumnezeu.’). Nici societatea și nici Biserica nu ne vor fericiți și liberi, ci plini de frică, suferinzi și dependenți. Instituțiile luptă împotriva binelui suprem al individului, în ciuda scopurilor declarate. Dacă indivizii ar trăi cu toții bucuroși, împliniți, prosperi, nu ar mai fi nevoie de sisteme care să îi ghideze și nici de puterea și privilegiile celor ce lucrează în aceste sisteme.

Orice relație, indiferent ce spun tradiția, lumea sau Biserica, în momentul în care ne face mai mult rău decât bine, devine TOXICĂ. Primul pas spre eliberare este CONȘTIENTIZAREA, când ne dăm seama cum stau lucrurile și începem să nu ne mai mințim, întrezărind frânturi de adevăr. Vedem lucrurile așa cum sunt, nu cum ne-am dori noi să fie. Dar până la desprinderea din închisoarea toxică, cea mai lungă este CALEA ACCEPTĂRII. Vedem cine este celălalt și ce am devenit noi lângă el/ea, dar avem nevoie să ne învingem toate fricile ca să punem punct. Efortul de voință atrage deseori un sprijin din exterior de care ne agățăm ca să facem marele salt. Abia atunci putem să ne uităm înainte și doar după o perioadă de doliu, de vindecare, avem puterea să nu mai tragem cu ochiul înapoi. În funcție de nivelul de autocunoaștere și de gradul de evoluție al fiecăruia, încheierea unei relații toxice poate dura între câteva săptămâni și câțiva ani, exceptându-i pe cei ce rămân legați prin convingerile întărite de jurămîntul ‘până ce moartea ne va despărți’.

Care sunt semnele unei relații toxice? Luăm ca punct de reper relația de iubire, fără să ne limităm la aceasta.

1. Partenerul este atât de ‘evoluat’ încât a devenit autosuficient. El deja se cunoaște perfect, iar singurul care are de făcut schimbări radicale ești tu. Tu e cazul să te modelezi, pentru că el nu are ce să schimbe și numai tu ai probleme. Comunicarea nu atinge stadiul de dialog, devenind unidirecțională: îți spune el/ea ce să faci, pentru că numai ca el/ea e bine. El/ea știe deja tot, iar când știi tot nu mai ai ce să mai înveți. Partenerul a atins un nivel de la care nu dorește să mai facă niciun fel de schimbare cu el însuși. Aproape s-a mântuit, în cel mai scurt timp îi vor crește aripi și va deveni înger păzitor. (Sper că nu al nostru!) Reacția sa este, de fapt, o fugă de propria persoană. Un asemenea partener manifestă un comportament evitant, mascând rănile sale profunde pe care, în loc să și le vindece, preferă să le proiecteze asupra celuilalt. De ce? Pentru că aceasta este calea ușoară, a confortului și a fricii de schimbare. Un partener care nu vrea să evolueze și să facă schimbări care să-l facă mai bun și mai prosper, mai echilibrat și mai mulțumit de el și de viața sa, poate să devină un vampir energetic sau chiar un abuzator cu accente de psihopat.

2. Te înlocuiește, dar nu te părăsește sau nici tu nu-i dai drumul. Poate să nu fie vorba de o persoană, ci de un hobby sau un grup de prieteni/prietene care îi consumă atât de multă energie și atenție încât nu mai are timp de tine. Munca poate fi un substitut, o scuză perfectă și foarte răspândită. Și astfel, te trezești ușor-ușor singur în doi, căci el are altceva mai bun de făcut decât să fie cu tine. În cazul în care te înlocuiește cu altă persoană, automat celălalt/cealaltă e mai bun/mai bună decât tine. El/ea nu va ezita să te compare ca să te umilească, chipurile să te motiveze. Întotdeauna va exista în afară ceva mai bun și mai satisfăcător decât în relație. Sadismul său este completat perfect de masochismul celui ce suportă. 

3. Îți distruge sistematic stima de sine. Te face mic/mică, te jignește, îți spune că nu poți și că nu ești în stare, te compară și îți arată locul, care întotdeauna este sub el și sub alții. Numai cineva care nu își dă valoare, nu se consideră suficient de bun și acceptă să fie pus pe alt loc decât locul întâi poate să prelungească această relație. Se spune că repetiția este mama învățăturii și că orice minciună repetată devine adevăr. De aceea, nici nu-ți dai seama că, auzind de atâtea și atâtea ori aceste programe ce ți-au fost implementate, ai ajuns să le crezi și să te comporți ca și cum ele ar fi adevărul tău personal. Încetul cu încetul, observi că partenerul tău crește, în timp ce tu regrezsezi, îți pierzi pofta de viață, sănătatea, prietenii, oportunitățile. De fapt, ești victima unei manipulări psihice pe care ai permis-o din cauză că ai ales să joci rolul de victimă. Victima propriei neputințe, prin care ai ajuns, fără să-ți dai seama, să-i cedezi partenerului tău toată puterea ta personală, devenind instrumentul de care se folosește. Acesta e momentul în care ți-ai pierdut de tot respectul lui/ei; nu mai dă doi bani pe tine, te tratează cu inferioritatea pe care chiar ai ajuns și tu să o afișezi. Iată că a avut dreptate de la bun început! Și, în sfârșit, ai ajuns să-i dai și tu dreptate: ești mic și slab, tu nu ești în stare, doar el/ea poate. 

4. Ești de vină! Să ne înțelegem, numai tu ești de vină. Tot ce nu merge e din cauza ta! Orice realizare în cuplu se întemeiază pe geniul său, în timp ce eșecurile sunt ale tale. Tu ești cel ce îl/o trage în jos, dacă nu erai tu, el/ea era departe acum. La cât ești de greșit/ă, îi ești dator că stă cu tine și nu te părăsește. Tu cum să-l/s-o părăsești? Nu mai există altul/alta ca el/ea. El e singurul bărbat sau ea e singura femeie. Dacă, așa mic/mică cum ești, nu te mai vrea nimeni și rămâi singur/ă până la sfârșitul vieții? Inconștient, respiri clipă de clipă atașamentul față de cel/cea care ți-a devenit călău și frica de a nu fi părăsit/ă. Unde găsești tu ceva mai bun?! Te iartă de fiecare dată când greșești și îți acceptă toate slăbiciunile, pe care nu ezită să le scoată în evidență cu fiecare ocazie. Căci el/ea e mare, iar relația dintre voi a devenit de mult ierarhică, întemeiată pe ‘bunătatea’ lui/ei și pe vinovățiile tale. Dacă nu făceai anumite lucruri sau dacă făceai altele, amândoi o duceați mai bine. E clar că partenerul/partenera merită ceva mai bun decât tine și, cu toate astea, pe tine te iubește. Dacă pleci din relație, tot tu ești oricum de vină, mai ales că ești nerecunoscător. La câte a făcut el/ea pentru tine...

5. Ești orbit de propriul ORGOLIU! Cine mai e ca tine? Cine ar mai rezista în locul tău? Cine ar mai suporta atâtea? Victima este, de fapt, adevăratul călău. Întotdeauna le dăm altora ceea ce ne dăm nouă. Când te agresezi pe tine și celorlalți le vei face rău. Când ești propriul călău, nu poți fi decât și călăul celorlalți. Pentru că victima deține adevărata putere asupra călăului, având drepturi asupra sa. Rolul de victimă este, de fapt, rolul SUPEREROU sau de SUPEREROINĂ, care sacrifică iubirea de sine pentru a folosi, la schimb, puterea asupra celuilalt. Căci victima are tot dreptul să-și ia revanșa față de călău, pe care îl ține legat de el și pe care îl instigă. Victima își ia dreptul să dea și ea vina pe agresor, aducând astfel o stare de echilibru între cei doi. Numai că echilibrul nu se mai întemeiază pe creștere, ci pe cât de mult rău își fac unul altuia, fără să rămână vreunul mai prejos decât celălalt în a da replica și a egala scorul prin acte de sabotaj.

6. Ești drogat. Da. Ești dependent de doza zilnică de otravă care îți consumă sufletul, timpul, sănătatea mentală, emoțională și fizică, întreaga viață. Dependența aceasta de suferință manifestată prin masochism, prin plăcerea de a-ți face rău singur provine din ceea ce a devenit rutină. Cel mai mare profesor al nostru este obișnuința, iar dacă tu te-ai obișnuit cu ceea ce-ți face rău, ai scăpat și de cea mai mare frică a omului: frica de necunoscut. Știi că e rău, dar măcar poți să anticipezi și să gestionezi fiecare situație de criză. Știi totul dinainte, așa că lași viața ta să devină o bombă cu ceas până la următoarea explozie, pentru că disconfortul a devenit confortul zilnic. Totul este previzibil, ești stăpân pe situație, știi cum să reacționezi. În loc să trăiești, ai ajuns să supraviețuiești. Nici nu-ți mai imaginezi cum ar putea să fie altfel.

7. Crezi că e normal. Starea de toxicitate devine stilul tău de viață, felul tău de a fi, aerul pe care-l respiri în relație. Devii opac la orice sugestie din exterior, oricine încearcă să-ți deschidă ochii că e ceva în neregulă devine dușmanul tău. Te izolezi în lumea ta, plină de umbre, în care lumina pătrunde numai sub formă de mici compensații. Încătușat, sufletul începe să se revolte și transmite impulsuri de schimbare. Apar semnele depresiei, cedează organismul, boala coboară în corpul fizic, dispare capacitatea de materializare, pierderile sunt la ordinea zilei – pierderea locului de muncă, a banilor, a sănătății. Toate sunt semne de trezire. Nu mai ești la locul potrivit! Deschide ochii! Ridică-te și mergi mai departe!

Când nu mai avem unde să coborâm, ne rămâne o singură soluție: să urcăm. Când otrava relației toxice deja ne pune în pericol viața, înseamnă că e timpul să recunoaștem și să acceptăm semnele. Și mai e timpul să fim recunoscători! Pentru că, dacă nu ne-am fi pierdut pe noi, nu ne-am fi regăsit. Dacă n-am fi renunțat la noi și nu ne-am fi dizolvat în viața altuia, nu ne-am fi amintit cât de măreață este propria noastră viață și cât de mari suntem noi. 

Sursa foto: http://medicalplace.blogspot.ro/2016/07/lichidul-pleural-determinari-biochimie.html

Tabără de Astrologie în deltă, Sulina, 13-15 octombrie 2017

În weekendul 13-15 octombrie facem un sejur în Delta Dunării. E mult spus ''tabără de astrologie'', dată fiind durata (în ideea de a fi cât mai accesibilă), dar păstrăm termenul ca să înțelegem că există un nucleu: armonia cu noi înșine, din care decurge armonia cu ceilalți și cu tot ce există.

Mergând în inima apelor, tema aleasă (accesibilă și începătorilor și celor doar pasionați de astrologie) este INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ÎN ASTROLOGIE. Vorbim despre emoții și despre stăpânirea lor.

Astrologia bineînțeles că este miezul care ne reunește, dar mai ales pretextul. Seminar vom face doar sâmbăta, cam 2 ore dimineața, 2 după-amiaza (știm cam cât durează de fapt 2 ore), ca să avem timp și de explorare sau plimbare cu barca. Plecăm vineri și ne întoarcem duminică.

Modelul de organizare va fi cel obișnuit: toată lumea plătește egal, cazarea + masa, fiecare se organizează cu transportul și punem un preț pentru participarea la curs, de achitat acolo (100 lei). În rest, ne leagă voia bună, revelațiile, prietenia.

De data asta, spre deosebire de taberele lungi, expediția se încadrează la categoria ''family'', deci se poate veni cu copii cu tot (care n-au ce să caute la curs, dar îi trimitem la pescuit și le dăm sarcină să ne aștepte cu saramură și cu mămăligă).

Destinația: SULINA

Pensiunea PORTO FRANCO

Avem doar 10 camere în această pensiune. Ele se ocupă în ordinea înscrierilor. După depășirea numărului de locuri, dacă e cazul, am vorbit să ne împrăștiem pe la vecini.

Intențiile de participare, vă rog, pe mail, ca să pot ține o evidență: valeriu.panoiu@gmail.com.

Tarife cazare: avem practic 2 nopți de cazare

160 lei/sejur/persoană în cameră dublă cu mic dejun inclus

pentru copil: 100 lei/sejur cu mic dejun inclus

Toate camerele au 2 paturi si o canapea extensibilă.

Micul dejun se serveste in regim bufet.

Pentru celelalte mese, zilnic vom avea de ales dintr-un meniu ce va fi afisat la micul dejun. Meniul contine preparate din peste, carne de pui si porc. Vom spune dinainte daca exista alte obiceiuri alimentare.

Până la Tulcea, drumul durează din București maxim 4 ore. Traseul recomandat: autostradă până la Drajna, apoi drumul vechi, spre Hârșova – Tulcea.

La Sulina se ajunge doar pe apă, (mașinile urmând a fi lăsate în Tulcea):

- pentru cine poate pleca de dimineața și ajunge la prânz în Tulcea, cu nava pasager capacitate 200 locuri - cursa zilnica 13.30 din Tulcea - cost calatorie 50 lei/persoana - timp calatorie 4,5 ore - parcarea masinii in acest caz se face in parcarea din zona Garii Tulcea - imbarcarea de pe faleza Gara Fluviala. Nu e necesara rezervarea.

- cu o șalupă de 10-12 locuri ce poate fi închiriată la orice oră de către un grup. Durata călătoriei: 1,5-2 ore. Tariful este 700 de lei/cursă (bani care se împart/persoană în funcție de gradul de ocupare, deci aproximativ 70 lei/persoană). Vom face rezervare. Pentru cei ce pleacă de exemplu, din București, la ora prânzului, după ce ies copiii de la școală, rezervăm o șalupă la ora 16:00 sau 16:30. Dădeam exemplul personal, bineînțeles că fiecare își calculează timpul din localitatea de origine.

Sâmbătă facem traseu turistic, probabil Traseul „Vărsarea” – farul vechi, cherhana, statia meteo, farul nou, gura de varsare a Dunarii, insula cu pasari, golful Musura.

Gazda noastră cea minunată, mare iubitoare de astrologie (vedeți tabloul de pe casa scării în pensiune) ne răsfață și ne oferă o masă de întâmpinare vineri seara pentru toți participanții. 

Sulina, venim!

Marte în Fecioară: Unde dai și unde crapă

‘Mai curat, mai uscat.’ Tranzitul lui Marte în Fecioară face reclamă la scutece de nou-născuți. Traseul astral se desfășoară între 5 septembrie și 22 octombrie 2017 și declanșează o campanie de salubrizare forțată. Vrem, nu vrem, facem curățenie într-un cotlon al vieții noastre, dar nu în oricare, ci exact acolo unde tot amânăm.

Fiecare dintre noi are un tip de acțiune care nu-i face plăcere sub nicio formă. Unii nu suportă să spele vase, alții să calce rufe. Unii nu-i suportă pe bețivi, alții consideră că sexul e murdar. Unii nu suportă să piardă timpul pe la cozi, alții detestă aglomerația. Unora nu le place să dea explicații de niciun fel, alții acceptă greu că oamenii nu sunt ca ei, nu țin pasul și au alt ritm. Unora nu le place să impună limite și să spună nu, alții nu acceptă că au pierdut definitiv ceva ce nu se va mai întoarce. Că tot începe anul școlar, Marte în Fecioară vine cu o campanie fulger de reeducare.

Ce nu suporți? De aia ai parte! 

Poate nu dorim să interacționăm cu anumiți oameni! Surpriză! Fix de ei ne lovim acum. Mai ales de cei cu care avem ceva de împărțit sau de rezolvat. Se mai coace o bubă, se mai sparge puroiul, mai dezinfectăm și pansăm acolo unde nu am acționat la timp. Vin peste noi din urmă acțiuni nefăcute la vremea lor sau efectuate incorect ori incomplet. Marte în Fecioară ne trage de mânecă și, în perfecționismul său, ne ceartă: Ori facem, ori nu mai facem. Dacă ne apucăm, facem bine și până la capăt.

E cazul să ducem la capăt ceea ce nu am încheiat la timp, să tăiem legăturile nefaste, să curățăm ceea ce era murdar. Cum ar veni, să schimbăm pampersul. Se separă grâul de neghină în această perioadă, iar adevărul se ridică la suprafață din noroiul de pe fundul apei, care părea că-l va ține prizonier pe vecie. Mizeria se alege de puritate. Este timpul ca multe din cele strâmbe să se îndrepte, ca răul să-și piardă puterea, ca oamenii fățarnici să-și piardă măștile.

Mai este o întrebare pe care o pune acest tranzit, una din folclor: ‚Pe mine m-ai omorât, dar cu calul ce-ai avut?’ Marte în Fecioară declanșează un efect de domino. Ce planetă se simte de obicei cel mai prost în zodia Fecioarei, cea mai populată acum? Jupiter. Unde se află Jupiter? În Balanță până pe 10 octombrie, când trece în Scorpion, ambele zodii aând legătură cu parteneriatele și cu resursele deținute în comun.

Între 5 septembrie și 22 octombrie, partenerul, asociatul, colaboratorul, soțul, soția, iubitul, iubita, copilul, părintele, colegul de apartament pot deveni victime colaterale. Pierderile unuia îl pot afecta și pe celălalt sau, mai mult, unul declanșează fără voia lui o serie de evenimente în viața celuilalt. Contexul astral deschide un lanț karmic în relații. În majoritatea cazurilor, numai o terță persoană sau o instituție pot reinstaura echilibrul. La acorduri directe mai rar se poate ajunge prin bună înțelegere, cel mult prin perseverență și prin picătura chinezeazscă. Așadar, intermedierea este mai presus de mediere. Vremea este bună însă pentru semnat acte, contracte, acorduri scrise, pentru obținut hotărâri legale, pentru achiziții, vânzări, aprobări, drumuri cu folos.

Fondul general al lui Marte în Fecioară, aflat acasă la Mercur, este unul de iritare, de nerăbdare, de stres și ciocniri verbale, de argumente și explicații. Cei ce au dreptatea de partea lor își croiesc mai ușor drum prin obstacole. Puterea de convingere a celor ce trăiesc în adevăr este devastatoare. Mai mult, Marte alături de celelalte planete din Fecioară lucrează acum la îndeplinirea unor dorințe majore de viață și la rafinarea unor idealuri.

Sub înaltul patronaj al lui Marte în Fecioară, există numai nivelul de excelență în standardul de calitate. Chiar dacă lucrurile nu se întâmplă în viteza dorită, chiar dacă nu ies în forma inițială, tot ce facem între 5 septembrie și 22 octombrie ori nu este în planul nostru de viață și ar fi cazul să ne împăcăm cu ideea că nu e pentru noi, ori iese atunci când s-au întrunit toate condițiile și în modul ideal posibil.

Sursa foto: http://www.sierraclub.org/sierra/2015-3-may-june/green-life/compostable-diapers-take-load-landfills

Da! Femeia să se teamă de bărbat!

Că Dumnezeu este iubire și că dogma religioasă este misogină sunt dincolo de orice demonstrație. Mesajele incluse în Biblie sunt trunchiate, susținând superioritatea masculinului și inferioritatea femininului. Fără să dorească întemeierea unei religii, nici măcar Iisus nu a putut împiedica folosirea tendențioasă a puterii cuvintelor sale ca temelie pentru oficializarea patriarhatului: dictatura bărbaților asupra femeilor. Citind Biblia printre cuvinte, Adevărul iese oricum la suprafață, pentru că nu poate fi ascuns. Sau poate fi ascuns cu intenție acolo unde este cel mai greu de găsit și de crezut: la vedere.

Slujba de cununie conține pasaje extinse din Epistola către Efeseni a Sf. Apostol Pavel. Femeilor li se recomandă să se supună bărbaților (5.22), pentru că bărbatul este cap femeii (5.23) iar, ca un apogeu, femeia să se teamă de bărbat (5.33). Aceste fragmente aparent îl absolvă pe bărbat de orice responsabilitate și îl instaurează pe tronul de domn și stăpân al femeii. Iar dacă 'așa a zis Dumnezeu', bărbatul are toate drepturile asupra femeii, când vrea el, indiferent de voința ei, căci doar 'i se cuvine'.

Se trece cu vederea că Sf. Aposol Pavel confirmă că iubirea necondiționată nu există! Prin urmare, cadrul unei căsnicii și durata ei sunt condiționate de legea schimbului, de ceea ce oferă femeia ca răspuns la stimulii bărbatului. Se omite de obicei în interpretările misogine fișa postului pentru bărbat. În aceeași epistolă citată în slujba de cununie apare lista cu obligații ale bărbatului:

• (...) precum Biserica se supune lui Hristos, aşa şi femeile bărbaţilor lor, întru totul. (5.24)

Și dacă bărbatul nu i se supune lui Hristos? Dacă bărbatul ia decizii și face alegeri care nu sunt în Hristos? Dacă a rătăcit calea? Ascultarea femeii se face cu discernământ, nu cu ochii închiși. Un bărbat orgolios peste fire, nestăpânit în viciile sale ori dereglat psihic este clar că nu-l urmează pe Dumnezeu, că nu trăiește în planul divin, că nu aspiră spre înalt. După cum spune textul biblic, întru totul femeia e datoare să se supună bărbatului numai dacă el îl manifestă pe Dumnezeu prin el. 

• Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre, după cum şi Hristos a iubit Biserica, şi S-a dat pe Sine pentru ea. (5.25)

Bărbatul care se pune doar pe el în centrul propriei vieți nu este bărbat. Este doar om. Energia masculină este energia dăruirii. Când bărbatul face din propriul bine și confort scopul vieții sale, el nu este demn de o viață de familie. Tot ce este și are bărbatul mai bun și mai frumos devine al femeii cu care se însoțește. Cuplul este un spațiu al împărtășirii și al simbiozei. Tu și noi îl sfințesc pe eu. Și nu, iubirea nu este sacrificiu! Nu înseamnă să renunți la tine ca să-i fie bine doar celuilalt! Iubirea înseamnă să sacrifici tot ce este lumesc, să păstrezi și să dăruiești tot divinul din tine. Ce avem de sacrificat? Orgoliul, mândria, egosimul, lăcomia, minciuna, trădarea, ignoranța, neiertarea, răzbunarea, ura, răutatea. Tot ceea ce ne trage în jos în loc să ne apropie de chipul nostru divin. Bărbatul care muncește permanent cu el, îngrijindu-și lumina interioară, își face și femeia să strălucească. 

• (...) bărbaţii sunt datori să-şi iubească femeile ca pe înseşi trupurile lor. Cel ce-şi iubeşte femeia pe sine se iubeşte. (5.28); (...) fiecare aşa să-şi iubească femeia ca pe sine însuşi. (5.33)

Nu poți iubi pe cineva decât în măsura în care te iubești pe tine. Iubirea de sine să măsura iubirii pe care o poți primi și dărui. Bărbatul are datoria să se iubească, să se respecte, să fie mulțumit de el și așa cum își hrănește zilnic trupul, deci așa cum consumă și își rafinează gusturile și plăcerile, este responsabil să producă, să muncească, să creeze, să evolueze și să împărtășească totul cu femeia sa. În plus, după cum bărbatul își respectă nevoile personale, este dator să asculte de nevoile femeii și să le pună chiar mai presus de ale sale. 

Atunci când condițiile de mai sus nu sunt respectate, cuplul își încheie misiunea, respectiv căsnicia devine nulă. Este binecunoscută o pildă din viața părintelui Arsenie Boca. La o slujbă de cununie, toată asistența a râs la textul care vorbea despre supunerea femeii, mireasa plecând capul umilită. Părintele a așteptat predica de final pentru a îndrepta neînțelegerile, adresându-se tinerei căsătorite: Dacă nu te iubește, să nu-l asculți! 

Iubirea nu este un joc de putere. Supunerea și ascultarea în cuplu trebuie să vină din iubire, nu din frică. Bărbatul este dator să-și iubească femeia, nu să-și folosească puterea asupra ei. Căsnicia întemeiată pe o relație de putere, dominare, control, interese materiale, sabotaj nu este binecuvântată de Dumnezeu. 

Singurul aspect în care bărbatului i se permite să fie mai mare decât femeia lui este în iubire! Se spune în popor că o căsnicie fericită și trainică este aceea în care, la început, bărbatul este acela care își iubește mai mult femeia. Fetelor li se recomandă să aleagă de soț un bărbat care aleagă el după ele, nu invers. Biblia confirmă această vorbă de duh. Bărbatul să-i fie cap femeii. El înainte, ea după el. Femeia își urmează bărbatul, îl ascultă, i se supune. Bărbatul dă direcția, vede primul, croiește drumul, iar femeia vine după el, îl ghidează, în temperează, se identifică cu el în armonie și echilibru, îl desăvârșește pe măsură ce se se desăvârșește pe ea prin cuplu. 

Frica este absența iubirii. O femeie știe că bărbatul ei este acela pentru care e dispusă să-și lepede toate fricile și să-și pună viața și sufletul în mâinile lui. Dar cum se scapă de o frică? Doar manifestând-o! Prin urmare, întâlnirea cu ‘bărbatul ei’ va aduce atâta lumină în viața unei femei încât ea va manifesta mai întâi umbra, ca să o vindece. Energia bărbatului care întregește femeia la nivel divin este atât de copleșitoare încât ea nu face față și nu găsește altă soluție decât să fugă ori să se întoarcă la ce a mai trăit. Dar dacă el o iubește, stă pe loc și o așteaptă, îi dă un timp, îi oferă spațiu, îi permite să se manifeste, o însoțește în călătoria de recunoaștere și vindecare, o ține de suflet. Iar dacă ea îl recunoaște, știe că nu are oricum nicio șansă și că el este el. Iar dacă binecuvântarea este de Sus, iar iubirea lui este mai mare decât frica ei și se trezește și ea, atunci pune Dumnezeu mâna. Dacă e nevoie, face și o minune.

Când femeia se teme de bărbat, iar frica ei nu are nicio putere în fața iubirii lui, cei doi formează un întreg, devenind amândoi un trup (aceeași epistolă, 5.31). Unde sunt 2 apare și 3, iar treimea este o altă unitate. Sfântă. Totul este de acum între el, ea și Dumnezeu (2+1), care este mereu cu ei, cei doi nefiind niciodată singuri, ci având toată puterea vieții de partea lor prin singura putere adevărată în orice relație: iubirea împărtășită. Bărbatul își dizolvă egoul în Dumnezeu, devenind Lumina și Iubirea în care femeia își dizolvă fricile.

Pentru orice femeie, bărbatul ei este acela care are puterea de a o conține ca un vas, cu tot ce este ea. Un vas din care ea se străduiește să scape, nevenindu-i să creadă că el este atât de mare, peste ea și peste tot. Iubirea și dăruirea totală sperie. Dar dacă și ea îl iubește și se trezește, recunoaște în cele din urmă în el bărbatul care o cuprinde atât în lumina, cât și întunericul său. După ce îl neagă și se revoltă, îl acceptă și se abandonează, devenind egala lui în toate și în Dumnezeu. Pentru o femeie, bărbatul de la Dumnezeu are leac de orice frică. 

Sursa foto: http://augureye.blogspot.ro/2013/06/twin-flame-soulmates.html