Lună Plină în Fecioară: Întoarcere în Lemuria

Pe 2 martie 2018 Soarele din Pești și Luna din Fecioară stau din nou față în față, cu Pământul între ele. E din nou Lună Plină. Ultimele aproape 6 luni din viața noastră ajung la o rezoluție și la un respiro. Pe 20 septembrie 2017 avea loc fenomenul de Lună Nouă în Fecioară și multe din cele ce se prefigurau pe atunci, la început de toamnă, se configurează abia acum, în toi de iarnă.

Planetele au invadat semnul Peștilor, aici se află Soarele, Neptun, Mercur și Venus. Pe cer se desenează acum multiple aspecte favorabile, inclusiv trigonul botezat ‘de aur’ dintre Jupiter și Venus, aducător de îndreptare financiară și armonizare a relațiilor. Soarele face sextil cu Saturn, semn de stabilitate, de moment favorabil deciziilor, de încetare a unor stări de oscilație. Marte face el cuadraturi cu Venus și Mercur, dar este slab și aș zice să tocmai pentru a ne atenționa că agresivitatea și conflictul deschis nu duc nicăieri. Efectele sunt resimțite vreme de două săptămâni, până la Luna Nouă de la jumătatea lunii martie.

Cu zeci de mii de ani în urmă, istoria planetei noastre spune că a existat un continent, scufundat între timp, în Oceanul Pacific, cu o civilizație care nu semăna deloc cu ce trăim noi azi pe Pământ. Lemuria. Lemurienii trăiau în comuniune cu natura și ei unii cu alții, fiind o rasă care comunica telepatic și folosea memoria holografică: orice experiență a unui individ trecea în memoria colectivă; cu toții se bucurau de ce trăia fiecare în parte și orice învăța unul învățau toți odată cu deschizătorul de drumuri.

Lemurienii au dezvoltat o civilizație bazată pe valorile feminine ale emisferei drepte a creierului. Ei trăiau prin creativitate și intuiție, într-o stare de conectare permanentă cu lumea invzibilă. Pare incredibil și greu de imaginat pentru civilizația noastră patriarhală actuală aflată în tranziție, bazată pe lobul cerebral stâng, valori masculine, competiție luptă, jocuri de putere.

Horoscop la Lună Plină! Ne luăm în coarne cu Demonul cel Mare!

Analiza fazelor Lunii este departe de a fi vreun subiect obișnuit de studiu pentru mine. Dar dacă se impune, se impune. Însuși faptul că acest articol se naște este un semn că ceea ce se întâmplă acum pe cer are proporții și lasă urme. Luna Plină în Fecioară din seara zilei de 22 februarie 2016 are o încărcătură energetică ce depășește voltajul pe care îl putem duce în mod obișnuit, cu potențial de scurtcircuit. 

Excesul este cuvântul-cheie pentru acest moment astral. Această Lună Plină ne ajută să înțelegem că preaplinul întotdeauna se revarsă și că tot ce e prea mult strică. Întrebarea pertinentă în context este: Prea mult din ce? Din punct de vedere astrologic, răspunsul este: Prea mult Jupiter! Soarele este în Pești, domiciliul lui Jupiter, Luna este în Fecioară, acolo unde Jupiter e în tranzit, în harta momentului Fecioara este în casa XII-a, unde Jupiter este, din nou, la el acasă. 

Energia jupiteriană dictează fluxurile energetice, care aduc un punct culminant pentru ceea ce am trăit în a doua jumătate a lunii septembrie a anului trecut, după Luna Nouă cu eclipsă în Fecioară din data de 13 septembrie 2015. Efectul este de balon umflat, care se sparge sau se dezumflă după 6 luni. Plesnesc multe nemulțumiri, ies la suprafață lucruri ascunse, parcă cineva nevăzut dă cu biciul, care te ferește până te nimerește. Frustrările curg, la fel și reproșurile, iar cuvintele iau foc în gură.

Luna Plină în Pești ne încearcă atât răbdarea, cât și simțul măsurii. Peste toată furtuna de nisip zboară acuzații de nedreptate și atitudini de victimă. Care mai de care se plânge și argumentează că deține adevărul suprem. Suntem în punctul mort în care toată lumea are dreptate. Pardon! În care toată lumea crede că are dreptate! Aceasta este marea festă pe care ne-o joacă Jupiter.

Energia Lunii Pline în Fecioară din 2016, care se resimte cât stă Soarele în Pești, până pe 20 martie, trezește în fiecare dintre noi Demonul cel Mare! Cea mai mare slăbiciune stă față în față cu noi și ne privește sfidător din oglindă. Și nici nu pleacă dacă acoperim sau spargem oglinda. Se dă lupta cea mare. Care pe care! Inevitabil, se ivește contextul în care frica de căpătâi bălește la noi lacomă gata să ne înghită ca să devenim totuna cu monstrul pe care încercăm să-l stăpânim în noi. Coborâm în adâncurile noastre și visăm că vedem ce nu ne place să vedem în noi sau ceea ce credeam că am depășit, dar e de fapt viu acolo, jos, în întunericul ființei noastre. Numai că nu e vis, e chiar realitatea. Ferice de cei ce au vise furtunoase în această perioadă, ele ajută la eliberarea tensiunii.