Cum ne îmbolnăvim? O perspectivă astrologică

Au, mă doare! Pe lângă starea vremii, unul din cele mai abordate subiecte în conversație sunt durerile noastre cele de toate zilele. Și nu facem aici vorbire de persoanele ipohondre, care exagerează sau chiar își inventează probleme ca să atragă atenția asupra lor și să-și tragă energie prin urechile ascultătorilor. Punem accentul pe șubrezirea integrității corporale, care ne indică fie că greșim pe undeva, fie că nu facem ce ar trebui să facem. Tratăm astfel disconfortul fizic ca pe un blocaj energetic, ca pe un punct terminus în care se localizează gândirea negativă, lipsa de decizie, de voință sau de acțiune.

În astrologie se cunosc cele două case de boală, care sunt a 6-a și a 12-a. Până să ajungem acolo, predispozițiile medicale încep în astrogramă chiar de la casa 1, considerată casa sănătății. Corpul fizic, modul în care îl punem în mișcare și temperamentul sunt simbolizate în astrologie prin Ascendent. Trăsăturile fizice, vitalitatea și starea generală de sănătate sunt influnțate de Stăpânul hărții, deci de planeta cea mai importantă din astrogramă, nimeni alta decât planeta are guvernează Ascendentul. Pentru cei cu Ascedentul în Berbec – Marte, Ascendent în Taur – Venus, Ascendent în Gemeni – Mercur, Ascendent în Rac – Luna, Ascendent în Leu – Soarele, Ascendent în Fecioară – Mercur, Ascendent în Balanță – Venus, Ascendent în Scorpion – Marte, Ascendent în Săgetător – Jupiter, Ascendent în Capricorn – Saturn, Ascendent în Vărsător – Saturn, Ascendent în Pești – Jupiter.

Casa în care se află Stăpânul hărții devine astfel o cheie a sănătății, indicând remediile pentru funcționarea optimă a organismului nostru din punct de vedere anatomic și fiziologic. Este primul loc din hartă unde căutăm cauza tulburărilor fizice, identificând zona unde greșim sau unde nu facem. Abia pe urmă, trecând de acest punct, mergem pe firul altor cauze medicale, care în ultimă instanță sunt tot mentale, urmărind convingerile sau programele negative care ne reduc corpul la incapacitate. Somatizarea nu se traduce neapărat prin suferință și durere. Pe lista semnelor de afectare mentală, emoțională și, în final, fizică, se înscriu orice fluctuație a bioritmului și a tonusului, starea de oboseală, lipsa de motivație, simptomele nesusținute de un diagnostic medical, precum și modificările vizibile de greutate (îngrășat excesiv sau slăbit îngrijorător), de dispoziție sau chiar de culoare (a pielii, a ochilor).

Cauzele slăbirii vitalității și trusa cu remedii de prim ajutor pentru recuperare:

Stăpânul hărții în casa 1

Cauza slăbiciunilor trupești o reprezintă lipsa deciziilor! Nativul probabil oscilează între două capete fără să se hotărască, face compromisuri și nu-și folosește voința. Suferința fizică indică faptul că a ieșit de pe direcția sa de viață și că face ce spun alții, nu-și ascultă vocea interioară, se lasă influențat, merge pe drumul lor. Frica de ce confruntare, de respingere sau de discreditare ține durerea în corp. Nativul înseamnă că nu-și asumă rolul de deschizător de drumuri, ofilindu-se din lipsă de curaj. Orice amânare, orice încăpățânare împotriva propriilor interese și orice rezistență la acțiune dau semnale în planul fizic. Ori de câte ori nu acționează ca să-i protejeze ori să nu-i supere pe alții, reușește contraperformanța de a-i supăra pe toți și de a-și atrage boala în corp. Deciziile ferme, impunerea voinței, înfruntarea obstacolelor în locul evitării, ieșirea din situațiile duale și de compromis reprezintă primele căi de intervenție. Pe principiul ‘Ca să faci pace, e nevoie de un război!’, nativul nu reușește să-și îndrepte viața și nici sănătatea până nu ia situațiile pe care le blochează singur pe cont propriu, punându-i pe ceilalți în fața faptului împlinit, prin lovituri de forță și inițiative ferme, hotorâte, fără să privească înapoi și fără să țină cont de așteptările celorlalți. 

Stăpânul hărții în casa a 2-a

Stima de sine este primul popas în explorarea oricărei afecțiuni medicale. De asemenea, săntatea fizică este puternic influențată de sănătatea financiară. Lipsa banilor sau frica de sărăcie, dacă nu chiar frica zilei de mâine conduc la somatizare. De asemenea se investighează orice urmă de suferință provocată de o pierdere, aceasta fiind o frică predominantă - ce a avut nativul și a pierdut: o sumă de bani, o persoană, un loc de muncă etc. De asemenea, proasta gestionare a timpului ajunge să dea peste cap ceasul biologic; probabil e ceva ce nu termină la timp, complăcându-se în atașamente de care nu se desparte. Remediile: încrederea în sine, conștientizarea valorii personale, vindecarea relației cu banii și cu timpul, renunțarea la confortul prin care nativul s-a obișnuit mai mult cu răul decât cu binele, explorarea atașamentelor și lucrul asupra lor.

Stăpânul hărții în casa a 3-a

Abuzurile la nivelul chakrei gâtului sunt un factor determinant al somatizărilor. Gândirea negativă prelungită, concomitent cu folosirea unor cuvinte de joasă vibrație, în special la adresa altora, prin bârfă și discreditare, reverberează în corpul fizic. Reversul medaliei este reprimarea, lipsa de deschidere a nativului și evitarea unor subiecte pe care le consideră sensibile. Interesul pentru viața altora îl face să-și împrăștie energia în exterior. De asemenea, lipsa de direcție și de orizont, refuzul de a învăța, plafonarea intelectuală sau orgoliul mental (al celui care are întotdeauna dreptate sau le știe pe toate) acționează asupra trupului. Dualitatea, indecizia și orice situații duble de viață se simt în corpul fizic. Remedii: centrarea pe sine, renunțarea la preocuparea față de ce este în exterior, acceptarea deciziilor și punctelor de vedere ale altora, flexibilitatea, mobilitatea, studiile, renunțarea la convingeri, judecăți și prejudecăți, renunțarea la a se compara cu alții.

Stăpânul hărții în casa a 4-a

Cauzele somatizării e bine să fie căutate mai întâi la nivel emoțional. Sufletul e posibil să nu se simtă în largul său, nativul ori nu și-a adunat sufletul de pe unde l-a lăsat, ori se gândește obsesiv la ceva ce și-ar fi dorit să se întâmple altfel, ori a rămas blocat într-un eveniment care l-a marcat. Vindecarea relației cu părinții și a relațiilor de familie, în general, respectarea locului față de fiecare om din viața sa reprezintă direcții majore de îmbunătățire a stării generale de sănătate. Nativul suferă dacă nu-și găsește locul, dacă nu se simte bine în propria casă, dacă nu se simte protejat, dacă nu are parte de stabilitate, siguranță și confort. Schimbările și lipsa de rutină îl destabilizează. De asemenea, nativul ar trebui să-și exploreze tendința de a se implica excesiv în viața membrilor familei sau în cea a colegilor/clienților și de a-i sufoca prin dăruire sau printr-o grijă deplasată. Conștientizarea atașamentelor față de părinți, copii, casă, obiecte, tabieturi sunt remedii principale. Nativul trebuie să înțeleagă că viața părinților, a soțului sau a copiilor nu e viața sa și că el are propria viață, în loc să o trăiască pe a lor.

Stăpânul hărții în casa a 5-a

Problemele de sănătate pot apărea ca urmare a fricilor de expunere socială, mai ales a fricii de judecată. Nativul este posibil să somatizeze o critică excesivă și să traverseze o perioadă în care simte că nu se poate exprima din cauză că cineva îl face mai mic decât este. Ori de câte ori valoarea personală este pusă la îndoială, iar nativul acceptă compromsuri sau se complace în poziții de inferioritate, corpul îl atenționează. A trăi pentru alții, a renunța la sine pentru persoana iubită sau pentru copii, a renunța la plăceri sau la hobbyuri înseamnă a aduce boala în corp. Nativul nu are voie să stea prea mult în poziția a 2-a în viața altuia, cu atât mai puțin în propria viață. Timpul liber, hobbyurile, ieșrea la rampă, scena, talentele, compania doar a oamenilor care îl apeciază și îi văd valoarea, locul întâi în propria viață aduc reechilbrarea pe toate planurile, inclusiv fizic.

Stăpânul hărții în casa a 6-a

Convingerile și rigiditatea mentală sunt principalii factori care-l țin prizonier pe acest nativ. În primul rând, el poate greși dându-și valoare numai în funcție de contribuția la viața altora. Poate exista orgoliul de indispensabil, nativul adoptând un comportament prin care îi face pe ceilalți dependenți de el, fără el fiindu-le greu să se descurce singuri sau să le fie la fel de bine. Remediul este să-i învețe pe ceilalți să pescuiască, nu să prindă peștele în locul lor, să le facă mâncarea și să le și mestece. Această tentație apare dintr-o stimă de sine scăzută, ceea ce-l face pe nativ să facă lucrurile în locul altora în loc să le dea încredere că pot și singuri. Autocritica, autoînvinovățiea, sentimentul că nu e destul, că ar fi putut întotdeauna mai mult, că nu merită tot ce e mai bun sau că nu merită să fie iubit apar ca semne în corp. Remediile sunt: ieșirea din rolul de servitor, vindecarea orgoliului de indispensabil, creșterea stimei de sine, renuțarea la a demonstra că e puternic, că duce oricât și că poate mult mai mult decât alții (ceea ce îl poate ține și în orgoliul omului bolnav: atrage și menține în corp boli grele, ca să-și confirme programul că el e în stare).

Stăpânul hărții în casa a 7-a

Primele aspecte de cercetat sunt agresivitatea și luptele personale. Poate nativul depune foarte mult efort într-o acțiune, mergând de fapt împotriva curentului sau bătând la uși închise. De asemenea, tulburări fizice apar când există lipsă de cooperare sau dificultăți relaționale, fie cu partenerul de viață, fie cu un asociat sau cu un client. Rana de nedreptate poate conduce la afecțiuni severe, lecția aferentă fiind cea a iertării și a aceptării unei pierderi. Frica de a nu fi respins se somatizează aproape fără excepții. De asemenea, nativul e posibil să aibă de suferit ori de câte ori ia totul asupra sa, nu se consultă, îi pune pe alții în fața faptului împlinit. Remediile sunt: acceptarea principiului ușurinței, renunțarea la luptă acolo unde este evident că lucrurile nu vin ușor și nu sunt pentru el, starea de armonie, colaborarea, medierea conflictelor, implicarea altora în decizii și acțiuni, nevoia de a se baza pe alții, renunțarea la rolul de justițiar și de avocat al poporului, la nevoia de a avea dreptate și de a le spune celorlalți cum să-și trăiască viața, de a-i ajuta fără să i se ceară.

Stăpânul hărții în casa a 8-a

Controlul și folosirea abuzivă a puterii personale reprezintă factori cheie în declanșarea unor afecțiuni medicale. Dacă nu mai există un echilibru, e posibil ca nativul să-și fi folosit în exces puterea financiară, sexualitatea ori funcția/statutul pentru a dobândi avantaje în dauna cuiva și în favoarea sa. De asemenea, acțiunile motivate strict de intersul personal pot transmite în corp semnalul că e ceva în neregulă. Refuzul transformării personale, firca de a pierde și cea de a renunța induc blocaje inclusiv în corpul fizic. Lăcomia este un indice de slăbiciune, întrucât se manifestă ori de câte ori nativul dorește să acumuleze fără să renunțe la ceva din ce are. Adeseori nativul încearcă să țină în viață situații care sunt de mult încheiate, prelungind legăturile cu îmbrățișând frica de schimbare. În plus, nevoia de a se implica în viața altora, de a-i drecționa, de a căuta vinovați, de a culege informații este un orgoliu al puterii, întrucât sentimentul de a ști și de a ști dinainte devine un ascendent asupra celuilalt. Cunoașterea slăbiciunilor celorlalți ca scop în sine îl face pe nativ să rezoneze cu ele și să atragă problemele din viața celor pe care se concentrează. Remedii: renunțarea la orgoliul de atotștiutor, la folosirea puterii, la controlul prin implicarea în viața altora ca strategie de a dobândi avantaj competitiv (ca să-i aibă la mână), acțiunile dezinteresate, acceptarea încheierii etapelor de viață, detașarea de suferința altora. Nativul poate suferi, de asemenea, foarte mult din cauza dorințelor neîmplinite, ceea ce ar trebui să-l facă să conștientizeze că nu dorințele sunt instrumentul de creare a realității.

Stăpânul hărții în casa a 9-a

Tulburările resimțite în corp apar, în primul rând, din lipsa simțului măsurii. Nativul este predispus la exagerări, la autodepășire, la excese de orice fel (de la excese culinare la exces de muncă), probleme apărând ori de câte ori nu-și recunoaște propriile limite. Și, într-adevăr, încalcă limitele și întrece măsura până când clachează, pentru că, pur și simplu, rămâne fără combustibil. Suprasolicitarea este cauză de bază a dezechilibrelor pentru acest nativ. La ea se adaugă orgoliul atotștiutorului, al celui care știe mai bine decât alții, nu ascultă și are mereu dreptate. În plus, starea precară se sănătate apare atunci când nativul este în curs de vindecare a unor convingeri, mai ales în acele etape când viața îl aduce în situația de a face lucruri pe care jurase înainte că nu le-ar face niciodată. Mai repede și mai mult decât orice alt nativ, cel cu stăpânul hărții în casa a 9-a pierde rapid energie și se îmbolnăvește atunci când judecă și dorește să-i schimbe pe alții cu forța! Ca să-și învețe această lecție, nativul este și expus la situații de viață în care lucrează cu străinii, cu limile străine, în medii diferite de ceea ce cunoaște, între oameni din alte categorii față de cele în care se încadrează. Remediile: adaptarea continuă a convingerilor și principiilor la noile realități ale vieții, respectarea limitelor, non-judecata, renunțarea la a-i schimba pe ceilalți, acceptarea fiecărui om așa cum este, cu diferențele de rigoare (de mediu de origine, de valori, de credință, de vârstă, de naționalitate).

Stăpânul hărții în casa a 10-a

Problemele ce se răsfrâng asupra corpului apar aici din cauza neasumării de responsabilități. La fel de dăunător este orgoliul de atotputernic, al celui ce face totul în locul altora în loc să-i încurajeze și să-i lase să facă ce ține de ei, fără să le ia puterea. Dacă nativul refuză implicarea în anumite sarcini dificile, lăsând pe altul în locul lui, sau dacă refuză construirea unor relații sau proiecte din cauza gradului ridicat de dificultate, are numai de pierdut, inclusiv în planul sănătății. Ca remedii pentru sănătate, locul acestui nativ este în față, cu expunere publică, cu responsabilități grele, în situații în care alții nu fac față, asumându-și rolul de lider și devenind o sursă de inspirație pentru alții, prin puterea exemplului, având vocația de model. Dacă el nu poate, atunci chiar nu se poate deloc. Numai că, atunci când se aruncă în focul luptei și își asumă greul, nativul uită uneori că nu toată lumea ține pasul cu el. De aceea, probleme fizice apar și din cauza proastei gestionări a timpului, atunci când nativul ori vrea să grăbească lucrurile, ori nu încheie la timp socotelile, amânând deznodământul și plafonându-se. La fel de sensibil este nativul dacă există un conflict cu autoritatea (părinți, șefi, instituții), ca și atunci când refuză să-și asume autoritatea și evoluția personală.

Stăpânul hărții în casa a 11-a

Problemele celorlalți devin problemele acestui nativ, care în cele din urmă ajung să-l copleșească inclusiv fizic. Somatizările apar ca urmare a incapacității sale de a spune nu, ajungând să se învârtă în jurul vieții altora, pierzându-și centrul de greutate. Renunțarea la sine vine din nevoia de a dărui în exces, pentru a compensa probabil o lipsă ori un gol pe care nu și le-a vindecat. O nevoie de a primi confirmări poate sta la cauza dezechilibrelor în sănătate, asociată orgoliului de a fi important. În plus, nativul are tendința de a acumula, de a face depozite, de a strânge (inclusiv kilograme) dintr-o frică irațională de viitor. De asemenea, starea de sănătate îi este afectată ori de câte ori se simte îngrădit, limitat, constrâns. Dacă nevoile sale de libertate și de independență nu-i sunt asigurate, dezvoltă sentimentul de prizonier în propriul corp, ajungînd să se saboteze. Remedii: implicarea activă socială fără a uita de prioritățile personale, spațiul personal, cultivarea libertății și a independenței, capacitatea de a spune ‘nu’, încrederea în viitor, așezarea credinței la temelia planurilor.

Stăpânul hărții în casa a 12-a

Traseul spre dezechilibrul fizic al acestui nativ poate trece fie prin sacrificiu, fie prin victimizare. În orice caz, la mijloc se află un abandon de sine în favoarea altcuiva. Nativul se identifică fie cu unul dintre părinți, fie cu partenerul, fie cu copilul, până în punctul în care ajunge să ia forma altuia și să-i trăiască viața. De asemenea, la fel de problematică este neacceptarea și neiertarea. În fața momentelor în care viața schimbă macazul, dacă se agață de trecut dezvoltând obsesii și nu reușește să se întoarcă cu fața spre viitor, ajunge din ce în ce mai slăbit. Dacă se luptă cu situațiile în care nu are nicio șansă și se adâncește în lupte și neiertare, starea generală i se deteriorează vizibil. Nativul se îmbolnăvește din lipsă de credință, precum și din sentimente de vinovăție sau din vina aruncată asupra altora (ajungând din nou la neiertarea de sine sau la neiertarea altora). Remedii: acceptarea voinței divine, acceptarea faptului să Dumnezeu are un plan și că totul se întâmplă spre binele suprem, încheierea definitivă a socotelilor cu trecutul fără a mai trimite energie acolo unde s-au închis ușile, privirea spre noi orizonturi, crearea unei identități proprii, iertarea.

Sursa foto: https://leaderonomics.com/business/company-losing-its-soul

Dormiți liniștiți! Vara asta, astrele veghează!

V-am păcălit! Mizez pe flerul de a traduce ironia, care face apel la memorie, mai precis la o reclamă din anii ’90 în care actorul Dem Rădulescu încheia astfel ceea ce s-a dovedit a fi doar o poveste de adormit copiii: ‘Dormi liniștit, FNI veghează!’. Acel fond de investiții a vegheat într-adevăr până la capăt interesele clienților, numai că, la fel ca eroii care se nasc stele și mor speranțe, la capăt nu era sfârșitul fără griji al vieții, ci falimentul.

La fel de bine veghează și astrele interesele noastre dacă lăsăm vigilența să adoarmă. Vara aceasta, astrele ne învață alfabetul comunicării cu energia cosmică. ABC-ul astral în 3 timpi și 3 mișcări. Iar alfabetul astral începe cu litera T. T de la careu în T. Căci acesta este aspectul pe care îl compun planetele ce tranzitează Racul cu cele aflate în alte două semne cardinale: Jupiter în Balanță și Pluto în Capricorn.

Tehnic, această influență se resimte pe toată durata tranzitului Soarelui prin Rac, de la solstițiul de vară (21 iulie, ora 7:24), până pe 22 iulie (când Soarele ajunge în Leu), dar și în săptămâna de dinaintea celei mai lungi zile din an (să zicem, din 15 iunie). În tot acest interval, Marte parcurge și el Racul (încă din 4 iunie, până pe 20 iulie), făcând careu cu Jupiter (25 iunie) și opoziție cu Pluto (pe 2 iulie). Soarele calcă pe urmele lui Marte și face aceleași aspecte pe 6 iulie (careul cu Pluto), respectiv pe 10 iulie (opoziția cu Pluto). Pentru a exista și un element agitator, Mercur mai lipsea din Rac, așa că nu întârzie să-și facă și el apariția între 21 iunie și 6 iulie. Mercur face conjuncție întâi cu Soarele (chiar de solstițiu, pe 21 iunie), apoi cu Marte (28 iunie), și fiind un imitator neîntrecut, face ce fac Soarele și Marte: careu cu Jupiter (27 iunie) și opoziție cu Pluto (30 iunie).

Vârful energetic al debutului verii este atins de Sânziene, pe 24 iunie când, alături de Soare, Mercur și Marte, în Rac vine și Luna, punând de Lună Nouă în Rac, în plin careu în T Marte – Jupiter – Pluto. Vârf de agresivitate! Cum facem față? Revenind la cei 3 timpi și 3 mișcări ai alfabetului astral, amintiți mai sus:

A. NU ACȚIONA SUB IMPULSUL EMOȚIILOR!

B. DACĂ NU-ȚI PLACE ȘI NU TE GÂNDEȘTI LA ALȚII, N-O SĂ-ȚI IASĂ!

C. UITĂ-TE LA CE TREBUIE SĂ RENUNȚI DACĂ VREI SĂ CONSTRUIEȘTI!

A. Toate planetele din Rac sunt conduse de Lună. Musafirul nepoftit al acestei zodii este, în perioada analizată, Marte, cel care ne și dă cele mai mari dureri și bătăi de cap, aflat aici în cea mai vlăguită poziție din tot zodiacul (cădere). Acțiunea, inițiativele și dorințele noastre (Marte) stau sub semnul emoțiilor, al reacțiilor și al dispozițiilor de moment (Luna). Suntem predispuși la a lua decizii prin care ne facem rău singuri! Acesta este, e de altă parte, cel mai favorabil culoar astral prin care să eliminăm din viața noatră acele acțiuni prin care ne sabotăm! Ies, așadar la rampă, atât masochiștii, cei dependenți de suferință, vinovăție, autoflagelare, cât și cei pregătiți să schimbe aceste tipare de viață.

O simplă reacție necontrolată poate isca o replică disproporționată între 21 iunie și 22 iulie, o enervare de moment poate genera o tornadă, o furtună într-un pahar cu apă poate declanșa valuri emoționale și descărcări electrice. Lacrimile sunt de mare folos terapeutic, prin ele având rol o detoxofiere de frici și stări negative reciclate de-a lungul timpului. Crizele de furie sunt și ele previzibile. Cel mai mult au de suferit însă cei ce se victimizează! Victimele nu mai sunt credibile și sunt deconspirate drept ceea ce sunt, vampiri de energie, fiind puse la punct sau la colț. 2 palme ca să-și revină, fizice sau energetice, nu le strică, la fel de util fiind și celebrul șut în fund.

Trezirea victimelor ne face pe fiecare în parte să privim motivele pentru care ne tot plângem, mai ales de vreo 2 ani încoace, ultima dată când Marte a fost tot în Rac. E și cazul și timpul să punem piatră de hotar unor suferințe de care tot noi suntem responsabili, pentru că le-am tolerat cu complicitate. Marte în Rac aproape urlă la noi: Degeaba te plângi! Fă ceva, nu mai fierbe în suc propriu, ieși de acolo, nu te mai bălăci!

B. Jupiter din Balanță ascultă de Venus, stăpâna acestei zodii. Șansa, norocul, soarta, împreună cu alte sinonime de care răspunde Jupiter se subordonează principiului plăcerii. Niciun pas către o schimbare dorită și benefică nu se poate face dacă motivația nu este din inimă, din bucurie și din pasiune. În niciun caz nu e sezonul de făcut schimbări ce au drept scop câștigul financiar sau fuga de rezolvarea unor probleme prin evitarea confruntării cu situația de care fugim.

Jupiter în Balanță îi demască pe egoiști, care își pierd privilegiile. Cei ce se implică în ceea ce fac cu dragoste, cu dăruire, cu altruism, cei ce sunt grijulii și responsabili cu cei din jurul lor au motive să deschidă brațele ca să primească daruri. Cei bine intenționați, care acționează pentru cauze nobile și împărtășeșc cu ceilalți ceea ce sunt, triumfă acum asupra mojiciei și a răutății, deși mai întâi au de dus ciocniri epice cu personaje întunecate care se străduiesc numai să lupte împotrivă, să demonteze, să distrugă ceea ce ridică alții.

Acolo unde este iubire, Dumnezeu pune protecție divină. Iubirea manifestată corect, fără agresivitate, fără a pune presiune, fără dorința de a-l schimba pe altul face acum minuni și întoarce pe calea luminii situații ce păreau lipsite de orice perspectivă. Dumnezeu pune mâna acolo unde îți pui tu toată inima!

C. Pluto stă în Capricorn sub comanda lui Saturn. Ca unul din focarele careului în T, Pluto ne amintește că nu poți înainta doar dacă vrei să acumulezi, să ai ceva mai mult sau mai bun decât înainte! Prima condiție a schimbării în bine este înțelepciunea de a renunța la ceea ce te ține pe loc! În această plină criză astrală, nu ne rămâne decât să renunțăm la beneficiile pe care ni le aduce suferința: la nevoia de a face pe eroii ca să primim apreciere, la orgoliul de a-i face pe alții dependenți de noi, la toate indeciziile care ne întrețin frica de a nu face schimbări. Orice început bun are la bază lepădarea de toxinele emoționale.

În tot acest proces, cea mai mare scuză este vinovăția, cu cele două direcții: autoînvinovățirea, respectiv vina aruncată asupra celorlalți. Cei masochiști dau vina pe ei, cei sadici îi trag la răspundere pe alții. Vinovăția este arma preferată a victimei! Victima zace în neputință, se plânge că nu reușește, că nu are ce să facă însă, de fapt, nu vrea! Dacă s-ar elibera de ceea ce o face să sufere, victima ar trebui să-și asume responsablitatea față de propriile decizii, să-i înfrunte pe ceilalți, să acționeze ferm, fără să mai dea înapoi. Dar așa, e mai simplu să-l lași pe altul să te chinuie.

Dar care este marele secret al victimei? Victimizarea este doar o strategie de a deține puterea și controlul! Victima are întotdeauna dreptul să-l pedepsească pe agresor. Cele mai mari victime sunt, de fapt, cei mai mari călăi! Cel ce te agresează, îți este, de fapt, dator, prin urmare tu îl controlezi pe el prin mijloace psihice și emoționale.

Renunțarea la victimizare este adevărata eliberare a acestei veri. Iertarea celor cărora le permitem să ne facă rău și detașarea totală de ei sunt dublate acum de mișcări în forță. Numai cei ce acționează decisiv și ferm împotriva celor ce le încalcă teritoriul, alegerile și spațiul privat cunosc acum libertatea prin asumarea pe deplin a puterii personale! Pentru a dezamorsa agresivitatea acestui careu în T, cei ce renunță la rolul de victime au de înțeles că renunță, de fapt, la rolul de călăi personali și ai altora! 

Sursa foto: http://www.deviantart.com/tag/algalon

Din secretele relațiilor (partea a 4-a): Și își vor fi Rege și Regină până ce moartea...

Războinicul/Mama (partea din noi care acționează și luptă, eroul), Îndrăgostitul (partea din noi care iubește) și Magicianul (partea din noi care deține cunoașterea) conviețuiesc în interiorul nostru, stau la sfat, își cer drepturile și își cedează pe rând rolul principal. Sinteza lor este asigurată de arhetipul central care le unește și le ridică la cel mai înalt potențial, asigurându-se că fiecare din cele 3 roluri își păstrează și manifestă numai trăsăturile pozitive.

În orice basm, care descrie simbolic realitatea psihică universal umană, figura predominantă este cea a Regelui, cu corespondența sa feminină, Regina. Împreună, Regele și Regina formează un cuplu divin, singurul capabil să mențină coeziunea forțelor opuse din regat, stârnind admirație și loialitate prin puterea exemplului. Deloc întâmplător, basmele și filmele ecranizate după literatura fantastică se încheie cu scena nunții. Rețeta este atât de sigură, iar succesul garantat este asigurat de finalul atât de previzibil, încât scenariile de la Hollywood sunt trase la xerox. Noi, ca public, avem acest orizont de așteptare la capătul căruia uniunea imposibilă de până atunci să se împlinească.

Finalul basmelor și al filmelor nu are voie să ne trădeze credința și încrederea în forța binelui. Cu toții avem nevoie să știm că, la capătul eforturilor se află recompensa, că după război vine pacea, că după cădere avem parte de reabilitare. Titanicul nu se termină până ce Jack nu se căsătorește la sfârșit cu Rose, chiar dacă nunta este simbolică și are loc abia după moarte, seria Harry Potter nu se încheie (deși scriitoarea o poate continua) până ce tensiunea nu se liniștește și eroii nu se așază la casa lor, iar Stăpânul inelelor are nevoie de 9-12 ore de film (sunt versiuni cenzurate și altele necenzurate) pentru grandioasa nuntă de final a Regelui pribeag care se întoarce, câștigă împotriva tuturor adversităților și primește mâna Reginei sale. 

Prin rolul de Rege/Regină, interiorul se unește cu exteriorul. Toată călătoria interioară, toate probele trecute, toată evoluția noastră ca eroi desăvârșiți prin iubire și înțelepciune capătă recunoaștere și confirmare publică. De aici taina căsătoriei, care validează în plan fizic și social uniunea masculinului cu femininul, precum în Cer, așa și pre Pământ. One ring to rule them all, Un inel care să le stăpânească pe toate zice J.R.R. Tolkien în Stăpânul inelelor. Inelul Puterii este dovada supremă că cele 3 arhetipuri premergătoare au fost integrate: Războinicul/Mama, Îndrăgostitul și Magicianul devin 3 într-1. Evident, arhetipul Regelui/Reginei este cel mai rar întâlnit, într-un regat Regele fiind unul singur la atâția supuși. Simbolic, fiecare dintre noi are însă potențialul de a deveni Rege/Regină în propria viață, deci în propriul regat. Tot simbolic, căsătoria poate fi interioară, cu sine însuși, putându-se trăi foarte bine fără partener, într-un echilibru al masculinului cu femininul. Pe calea religioasă, amintim doar cum călugărițele sunt numite miresele lui Hristos. Omul se îndumnezeiește prin căsătorie, manifestând natura sa divină, dar experiența devine posibilă numai după ce fiecare dintre noi se căsătorește cu el însuși, deci face pace cu el. Regele/Regina poate foarte bine să trăiască și fără partener, dar dacă alegerea este de a experimenta viața împreună cu un partener, atunci el nu este validat în poziția de Rege/Regină decât prin uniunea totală pe toate planurile (spirit, suflet, fizic) printr-o nuntă, în fapt un ritual de confirmare socială. Prin nuntă, inelul/verigheta devine pecetea apartenenței unul la celălalt, care întoarce dualitatea în unitate. 

Principala calitate pe care o au Regele și Regina este EXCLUSIVITATEA. Devotamentul și loialitatea Războinicului/Mamei devin, prin arhetipul Regelui/Reginei, FIDELITATE. Asumarea unui singur partener într-o perioadă de timp (indiferent de durata relației) este apanajul Regelui/Reginei. Ca mamă ori ca tată poți avea mai mulți copii, fiecare cu personalități unice, toți având nevoie de loialitatea părinților. Exclusivitatea este însă imposibilă din rolul de părinte pentru un psihic sănătos al familiei. În familiile în care unul dintre copii devine centrul universului pentru unul din părinți, toți ceilalți se simt excluși, respinși, abandonați, inclusiv celălalt partenerul. Există și cazul invers în care copilul devine fidel unuia din părinți. Astfel apare căsătoria energetică între un părinte și unul dintre copii, care bulversează între sistemul de familie și crează breșe prin care se strecoară o puternică energie de excludere, care este distructivă, dacă nu chiar energia trioului conjugal. 

Fidelitatea se poate acorda numai rolurilor unice! În universul interior, ești fidel ție însuți, iar în exterior, fidelitatea se acordă numai partenerului! 

Nici măcar părinților, pentru că părinții sunt doi la număr. Eventual, le poți fi fidel părinților văzuți ca un întreg, dar fiecăruia în parte nu-i poți fi decât loial, pentru că altfel celălalt se va simți exclus. Este imposibil să-i fii fidel copilului și să păstrezi căsnicia nealterată! Fidelitatea presupune exclusivitate, care înseamnă să-l alegi pe 1! Iar 1 nu poate sta decât în oglindă cu tine, ceea ce înseamnă că nu poți da exclusivitate decât cuiva pe care-l pui pe același nivel cu tine, deci cu care te poziționezi pe picior de egalitate. Dacă faci asta cu copilul, atunci te mulțumești doar cu rolul de Războinic, deci de Tată sau Mamă, fără să aspiri la rolul principal în propria viață.

Regele nu își înșală Regina decât dacă este debilitat, ceea ce înseamnă că este influențabil, fricos și dă semne de paranoia. La fel și Regina. Frica de a nu pierde partenerul poate deveni posesivitate dusă până la obsesie. Cu cât încerci să previi ceea ce nu-ți dorești, cu atât creezi ceea ce încerci să combați. Din frică se naște controlul, iar din control ia naștere Tiranul. El se simte amenințat, vulnerabil, devenind interogator și răspunzând acid la orice fel de critică. Regele sau Regina care intră în rolul de Tiran este stăpânit de dorința de PUTERE, uitând că Regele/Regina reprezintă, de fapt, locțiitorul lui Dumnezeu pe Pământ. Puterea este energia ordinii și armoniei care îmblânzesc haosul și conflictul. Regele/Regina ajuns(ă) Tiran crede că deține Puterea, că se identifică cu Puterea, în loc să fie un canal de Putere acordat la Voința Divină.

Regele este o călăuză pentru ordinea din regatul său, regatul fiind propria casă și familie, respectiv sfera socio-profesională. El se lasă permanent ghidat, este îndrumat de sus, de puterile cerești, dar și de consilieri (cei ce intră în arhetipul Magicianului). Dar călăuza cea mai de preț este Regina, la fel cum și Regele este pentru Regină duhovnicul absolut. Dacă într-un cuplu nu-i poți împărtăși partenerului mai ales tainele sufletului și nu poți cere ghidare tocmai de la el în momentele de rătăcire, atunci nu joci rolul de Rege/Regină. Regele este expert în a lua decizii și a rezolva situații de criză, în care nu se pierde. Foarte bun ascultător, ca și Magicianul, își apără teritoriul ca un Războinic dar, spre deosebire de acesta, poate disimula, fiind un bun actor, care nu se înverșunează și nu ia totul în serios.

Regele sau Regina crește din Copilul Divin, care de mic privește lumea și viața cu spirit de joacă, bucurie și curiozitate. Copilul Divin retrăiește cu continuă mirare și încântare experiențele repetate care-i umplu sufletul, ca și cum ar fi prima oară. Regele sau Regina găsește resurse inepuizabile să se îndrăgostească în fiecare zi de același partener, pe care-l redescoperă cu aceeași pasiune. Inocența este trăsătura Copilului Divin pe care o va păstra viitorul Rege sau viitoarea Regină. Copilul Divin adesea pare naiv, absent, împrăștiat, ceea ce reprezintă de fapt conectarea sa la tot ceea ce îl înconjoară. Firea aeriană este doar o aparență, el fiind pe deplin conștient de legăturile sale cu exteriorul și de legăturile dintre elementele ce compun mediul în care trăiește. Îi pasă de tot ce există și trăiește conștient că este legat de întreg. Mai mult decât atât, Copilul Divin nu este deloc influențabil, deși știe să cedeze, dar nu-i urmează niciodată pe cei ce îl ademenesc pe căi greșite, având de mic discernământ și luciditate. Copilul Divin influențează el de mic anturajul și este viitorul Rege sau viitoarea Regină care se impune prin rolul de model. 

Regele sau și Regina manifestă energia dăruirii fără să pretindă nimic la schimb. Rolul său este acela de a crește, a îngriji și a proteja, de a dezvolta. Seamănă iubire, nu frică, știe când să se retragă și nu ține să aibă mereu dreptate, întrucât permanent are ceva de învățat. Regele/Regina este instrumentul lui Dumnezeu pe Pământ, posesor de responsabilități, dar și privilegii, însă nu este Dumnezeu pe Pământ. 

Regele/Regina trăiește conștient că merită tot ce are și că, la sfârșit, nu rămâi decât cu ceea ce ai dăruit. NU TE NAȘTI REGE/REGINĂ, DEVII REGE/REGINĂ! Regele nu exclude, ci include tot! El este principiul armoniei în acțiune, loial căii sale, dar fără a respinge alte căi. Altfel, ar fi doar un Războinic ce se luptă pentru a se impune cu forța, asemenea unui preot ce își apără dogma, ignorând că la Dumnezeu se ajunge și pe alt drum decât prin intermedierea sa. Regele/Regina unește elementele disparate ale ansamblului prin firul conducător, găsește numitorul comun care ține toate părțile laolaltă. Regele îi dă fiecăruia timpul de care are nevoie, fără să preseze, manifestând iubirea la nivel divin. Regele/Regina știe că iubirea acceptă, nu schimbă, drept urmare nu se amestecă abuziv, altfel devenind Tiran. Răbdarea și perseverența sunt atuuri de neclintit.

Adevărata putere a Regelui/Reginei se întemeiază pe credință. Viața sa nu poate fi concepută fără intervenția miraculosului, mai ales când circumstanțele se opun succesului și totul pare pierdut. Regele/Regina se bazează întotdeauna pe Dumnezeu, pe forța Universului care-i aduce forma cea mai înaltă în realitate. Regele nu trebuie decât să aibă în vedere direcția și să păstreze esența a ceea ce-și fixează cu puterea intenției. Rezolvarea apare de cele mai multe ori pe căi secrete pentru mintea umană, cert fiind că viața sa devine un lung șir de miracole. Regele cedează controlul, își ia alături lucrătorii de Lumină din lumea văzută și nevăzută. El este reprezentantul puterii pe Pământ, dar se abandoneazăa puterilor mai presus decât el! Regele își depășește constant limitele și își șlefuiește permanent convingerile.

Regele nu este niciodată învins și nu are frică de eșec. Știe să formeze alianțe, deține arta relațiilor, a selecției anturajului și știe să se retragă la timp. Regele/Regina își cunoaște valoarea și nu se compară cu nimeni, se uită în grădina altuia doar după modele pozitive, după oportunități de creștere. Își știe locul, nu cucerește ceea ce nu-i aparține, doar își protejează cetatea și veghează la creșterea calității vieții. Regele nu ia ce nu-i al lui, nu se atinge de ce e al altuia și nu ține ce nu-i mai aparține. 

Bun mediator, Regele/Regina acceptă diferențele și divergențele chiar și fără să fie de acord. De la înălțimea viziunii sale asupra vieții, în niciun caz nu este ispitit să ia lucrurile personal, înțelegând poziția și motivația fiecăruia! Regele/Regina dispune de o mare capacitate de sinteză și de abstractizare, de a vedea conexiunile ascunse, de a atinge starea de detașare din rolul contemplativ al observatorului care nu judecă. Factor de armonie si echilibru este însă doar în propriul regat! Regele/Regina nu se amestecă în treburile interne ale altor regate (alte familii, de exemplu). El își respectă locul și investește 100% energie și resurse numai în propria cetate. 

Coroana își așteaptă purtătorul. Inelul Puterii ascultă numai de candidatul cu inima pură de Copil Divin. Să ne amintim de Frodo din Stăpânul inelelor. Tocmai el, aparent naiv și incapabil, este ales să poarte povara datorită purității, loialității, perseverenței și curajului. Aspirația umană spre înalt se regăsește în arhetipul Regelui/Reginei, care include celelalte 3 arhetipuri. Tronul îți aparține...

Sursa foto: http://www.uniquenewline.com/product/king-queencrown-ringcrown-ring-setgold-crown-ring925k-silver-decorated-with-high-quality-zircon/