Manifest astrologic. Cu dedicație pentru talibanii științifici și religioși, pe limba celor sceptici, fanatici, precum și bătuți în cap

Două principii ar trebui să stea scrise ca o stea în fruntea celor ce fac referire la astrologie, fie că o îmbrățișează, fie că o discreditează:

1. Astrologia nu este despre viitor.
2. Astrologia nu este sinonimă cu horoscopul.

Capacitatea astrologiei de a elabora predicții generale este doar structura de suprafață a acestei discipline a cunoașterii, care i-a atras pe de altă parte și popularitarea. Știința urmărește validarea sau invalidarea unor ipoteze care să capete un grad ridicat de generalizare și de predictibilitate. Astrologia întrunește aceste condiții, numai că actuala paradigmă științifică anulează astrologia din perspectivă metodologică, epistemică. Știința se întemeiază pe empirism, deci pe experimentare, având observația ca prim instrument de cercetare, în timp ce astrologia este tot ceea ce neagă „imperialismul” științific reducționist și decadent în care trăim: accesul la echilibrul dintre rațiune, emoție și planul fizic pe calea intuiției.

În ultimii zeci de ani, odată cu ascensiunea unor piste alternative de cercetare, printre care studiile de gen și abordarea feminității în context semiotic, gândirea științifică s-a deschis tot mai mult spre explorarea lumii prin intermediul subiectivității. Știința rămâne obiectivă și rațională, astrologia abordează viața din perspectivă subiectivă și intuitivă.

Este, așadar, astrologia, o formă de cunoaștere greșită sau eretică? Cine stabilește o ierarhie între obiectiv/subiectiv, rațional/intuitiv? Cum cine? Convingerile limitative devenite paradigmă culturală specifice gândirii patriarhale.

De câteva decenii, energia feminină își recâștigă locul în societate și subminează mentalitatea patriarhală. Istoria noastră este o istorie a luptelor, a războaielor, a învingătorilor, a crimei, a puterii, dar mai ales este o istorie a bărbaților, în care femeile de excepție sunt doar excepții. Emoțiile și intuiția își croiesc însă drum tot mai pregnant în ultima perioadă ca mecanisme de percepție și de interpretare a realității. Ne întoarcem la o dimensiune mitică, arhetipală, primordială de reprezentare a lumii în care trăim și a condiției umane. Cultura occidentală, rătăcită în acest imperialism științific autosuficient, redescoperă valori care în Orient nu au fost suprimate. Drept dovadă, tot mai mulți creștini acceptă ideea de reîncarnare. Suntem parte dintr-o tranziție dinspre dogme spre valori spirituale, perene, universale.

Iar astrologia aspiră tocmai spre această destinație, a omului universal. Viața își recapătă sensurile prin înțelegerea ritualurilor de trecere de la o etapă la alta, prin reactivarea conținutului simbolic al experiențelor, prin reinterpretarea relației cu timpul. Astrologia distribuie fiecare Om în rolul de subiect al propriei experiențe, aflat într-o călătorie inițiatică într-un spațiu al misterelor. De aceea au atâta succes fenomenele literare și cinematografice din seriile „Stăpânul inelelor” și ”Harry Potter”. Simțim că ne întoarcem în ceea ce se cheamă „illo tempore”, timpul primordial, că suntem contemporani și complici la nașterea miturilor și a misterelor după atâta secetă de vreo două secole a dictaturii științifice.

Astrologia este madlena lui Proust, în căutarea sensului pierdut, al cărei gust a supraviețuit doar prin literatură și artă, celelalte două lumi paralele în care Omul se proiectează în infinit. Iar acceptarea astrologiei într-un cadru epistemologic reprezintă un act de recuperare a unei zestre culturale îngropate de un strănepot raționalist-științific nerecunoscător, orb și fanatic. Deci periculos. Pentru că exclude. După cum face orice taliban științific sau religios. Astrologia include, integrează, alchimizează. Plus că asigură dimensiunea mitică și mitologică, nevoie și funcție psihologică a individului ce aspiră spre realizarea de Sine.Astrologia funcționează și ca alternativă pentru cei ce au plonjat în existențialismul scăldat în „Greața” (nume de roman) lui Jean-Paul Sartre, trădați de știința care a confiscat transcendentul și de religia care l-a coborât în țărână.

Fără astrologie, cei patru stâlpi ai cunoașterii – religia, filosofia, știința și arta – trăiesc în iluzia separării. Astrologia este un model holistic de cunoaștere care reconciliază antropologia cu psihologia și cu istoria religiilor. La masa tăcerii lui Brâncuși sau la Cina cea de Taină a lui Iisus își dau astfel întâlnire Arnold van Gennep, Carl Gustav Jung și Mircea Eliade pentru festinul astrologic.  

Sursa foto: https://www.indastro.com/astrology-articles/oldest-horoscope-in-the-world.html